Interviu Viitorul avocaturii. Inteligența Artificială: ne găsește pregătiți?

Wolters Kluwer România: Care considerați că este impactul concret al noilor tehnologii asupra lumii juridice din România?

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: Impactul noilor tehnologii asupra lumii juridice este destul de mare și va fi din ce în ce mai mare în viitorul foarte apropiat, odată cu creșterea inteligenței noilor tehnologii. Va trebui să ne adaptăm pentru a preda studenților la nivelul cerut pentru viitor, dar și pentru fi permanent buni profesioniști.

Mai mult, este necesar să înțelegem aceste noi tehnologii, să ne înțelegem cu IA, dar îndeosebi să ne adaptăm psihologic la aceste modificări care se petrec cu o rapiditate foarte mare. În lumea juridică, impactul este considerabil: dacă acum 20 de ani scriam de mână sau la mașina de scris cererile și/sau diversele solicitări adresate instanțelor sau altor instituții și căutam actele normative prin cărți și publicații oficiale, corelând materialele cu o eficiență mult mai redusă, acum am ajuns să scriem pe laptopuri, să facem fotografii sau filme cu telefonul, să tranformăm o fotografie realizată cu telefonul într-un fișier pe care îl putem modifica și printa în câteva minute, fiind corectat, deja, de computer.

În plus, avem programe inteligente care actualizează legislația, care ne anunță când ceva s-a modificat și ne oferă în câteva secunde informații doar selectând domeniul și preferințele actelor normative. Putem scrie sau chiar dicta extrem de rapid diverse materiale, cereri sau solicitări, comunicând cu telefonul ori laptopul și avem siguranța că nu ne-a scăpat o modificare legislativă.

Putem comunica documente, putem solicita autorităților sau instituțiilor înscrisuri mult mai rapid, prin e-mailuri criptate, având certitudinea că acestea vor ajunge la destinație în siguranță. Procedurile judiciare devin, astfel, mult mai rapide și mai puțin solicitante pentru toate părțile.

Wolters Kluwer România: Până acum, în cariera sau în viața personală, v-ați întâlnit cu aplicații sau softuri care folosesc Inteligența Artificială? Ați fost mulțumit de rezultate? Spre pildă: Alexa, Google Home, smartphone – funcții de căutare inteligentă, ROSS, Luminance, Sintact Analytics ș.a.m.d.

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: Da, evident că m-am întâlnit în viața personală, dar și în cea profesională, cu IA. În ultima vreme, este mai peste tot, chiar dacă multă lume nu o conștientizează. Ea se află sub diverse forme, fie cea specializată, care este folosită strict pentru anumite domenii – este acea IA concepută pentru a îndeplini o sarcină restrânsă, limitată, de exemplu, doar recunoașterea facială, căutarea pe internet –, fie cea mai dezvoltată, care învață singură, care poate decide pentru noi, se adaptează cerințelor, este conștientă de sine și devine din ce în ce mai inteligentă învățând din experiență.

Folosesc softuri precum Sintact.ro, care este extraordinar de bun și mă ajută foarte mult pe plan profesional. Este, consider, cel mai bun, raportat la tot ce am avut anterior. Aș putea să mai dau exemple, softurile (Academia.edu, IRIS.ai etc.) pe care le accesez în zona de cercetare și mă ajută enorm, sintetizându-mi în funcție de cum doresc materialele/articolele de care sunt interesată.

Aduc în discuție Cortana, pe care o am activă pe laptop și Google Assistant, care mă ajută mult la conceperea materialelor publicate ca articole în reviste ori pe site-uri sau ca avocat în fața instanțelor ori autorităților; de asemenea, mă ajută mult în comunicarea cu clienții, dar și cu orice alte instituții sau autorități.

Dacă avem în vedere și viața privată, atunci cred că, de câțiva ani, ne tot bucurăm de fotografii din ce în ce mai frumoase/bune, asistate de IA. Diferența față de fotografiile făcute clasic este foarte mare. Cele realizate chiar și în condiții dificile cu ajutorul IA sunt mult mai detaliate, mai clare.

Apoi putem discuta, tot ca experiență personală, de drive-assistant, mașinile care au integrate sisteme de IA și care ne ajută enorm la condus, la parcare, la frânare, la stabilizarea direcției în situații dificile.

Smartphone-urile, în special cele mai recente, au integrate sisteme de IA care optimizează mult bateria, ajutându-ne la o comunicare mai lungă, sau au sisteme de căutare a informațiilor mai rapide și mai sofisticate, sunt mici computere cu o rapiditate de răspuns foarte mare, care te pot ajuta mult, personal și profesional.

Putem aminti de sistemele de protecție a bunurilor, cum ar fi camerele de luat vederi cu recunoaștere facială sau sisteme de protecție cu amprentă etc., dar și sisteme de protecție a informațiilor care sunt din ce în ce mai puternice și mai sigure – ca de exemplu Blockchain. Aceastea au ajutat și ajută mult la dezvoltarea criptomonedei, pe care mulți specialiști o recomandă ca fiind moneda viitorului.

IA este prezentă în viața personală, dar și în viața profesională în aceeași măsură, pentru că ne ajută la fel de mult în ambele. Dacă ne facem treaba mai repede și cât mai bine, atunci avem bucurii și în viața personală, chiar și doar pentru că beneficiem de mai mult timp.

Wolters Kluwer România: Care sunt primele trei activități/fluxuri în care dumneavoastră v-ați dori suportul Inteligenței Artificiale?

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: Primele trei activitați în care mi-aș dori suportul IA ar fi: în primul rând în domeniul învățământului și cercetării, poate și pentru că sunt cadru didactic la Universitatea Ecologică și știu din interior cât de importantă este pentru noi și studenți, și pentru că îmi place mult cercetarea, fiind îndrumată din facultate de către dl profesor cu care lucrez de 15 ani, dl prof. dr. Alexandru Țiclea.

Interacțiunea elevului ori a studentului, dar și a cadrului didactic cu IA, consider că ar trebui să fie mai mare. Cadrele didactice ar avea mai puțină muncă administrativă și ar fi mai prezenți în viața elevului sau a studentului. Iar elevii și studenții ar putea avea mult mai multe exemple practice, ar putea învăța și înțelege mult mai eficient totul.

Cercetarea în universități s-ar face mult mai ușor, iar rezultatele pot fi mult mai rapide.
Un alt domeniu în care consider că ar fi foarte util suportul IA ar fi cel al autorităților și administrației publice în general și în domeniul fiscal în special. O colectare foarte bună a tuturor taxelor, impozitelor și cotizațiilor ar fi mult mai rapidă și eficientă cu ajutorul IA. Avocați, juriști, profesori, ingineri ori lucrători în media, orice profesie am avea, avem de-a face cu autoritățile și instituțiile statului și mereu ne dorim să rezolvăm cât mai rapid problemele. Fie că vorbim de autorități locale sau centrale, mereu avem de rezolvat unele situații care apar ori de dus la îndeplinire îndatoriri cetățenești.

Consider că nu ar mai exista atât de multe probleme, sesizări ori chiar litigii ce ajung la instanțele de judecată, dacă am avea implementate astfel de sisteme inteligente.
Avem un sistem de drept bazat pe acte normative cu anumite principii de interpretare. Cred că este foarte util și necesar acum, în perioada dezvoltării tehnologiei, să implementăm în administrația publică astfel de sisteme inteligente cu care poți interacționa mai ușor și care pot ajuta mult mai rapid la rezolvarea unor solicitări – cereri, sesizări etc. Colectarea datelor și managementul lor de către o IA în instituțiile/autoritățile publice și comunicarea sistemelor între ele ar fi un pas uriaș înainte, ușurând enorm munca funcționarilor publici. S-ar putea face economii enorme de timp și bani din partea statului, dar și a cetățenilor.

Comunicarea cu autoritatea/instituția publică ar fi mai facilă, mai eficientă și chiar și noi, care activăm în zona juridică, am beneficia de acest lucru, fiind mai eficienți în colectarea datelor și folosirea lor în folosul clienților noștrii. Chiar și instanțele ar putea comunica mai ușor cu justițiabilii și autoritățile/instituțiile publice, ar primi răspunsuri mai rapide la solicitările pe care le fac către o autoritate/instituție publică pentru soluționarea anumitor dosare.

Un alt domeniu în care IA consider că ar fi foarte utilă este, nu sunt foarte hotărâtă dacă să spun, domeniul juridic sau domeniul sănătății. Din punctul meu de vedere, cred că ambele sunt la fel de importante. În domeniul sănătății, ar ajuta foarte multe persoane, foarte multe ființe și poate chiar le-ar salva viața. Nu detaliez acum, poate cu altă ocazie…

O să spun că în domeniul juridic mi-aș dori mai mult suportul IA, pentru că se leagă cu domeniul anterior al administrației/autorităților publice și este și domeniul în care activez mai mult. Da, domeniul juridic este unul în care IA ar trebui să se dezvolte mult mai rapid, pentru că bazele dreptului sunt logice. Totul se judecă după lege, astfel că algoritmii de programare nu cred că ar trebui să fie extrem de greu de făcut. Deja dvs., prin Sintact Analytics, ați început acest lucru și cred că va avea un viitor foarte bun, IA dezvoltându-se din ce în ce mai mult. Sunt sigură că va fi necesar pentru toată lumea care lucrează în domeniul juridic: avocați, judecători, procurori, grefieri, juriști, notari, executori etc. Eu m-aș bucura să pot ajuta la dezvoltarea unei astfel de IA și să ne ușurăm cât mai mult munca, poate chiar evitând astfel multe conflicte sau chiar erori judiciare.

Aș mai preciza că, dintre toate cele 3-4 domenii pe care le-am enumerat mai sus, nu cred că aș putea face o ierarhie, toate le consider la fel de importante pentru dezvoltarea societății în care trăim și ne desfășurăm activitatea. Dezvoltarea și implicarea IA în domeniile mai sus enumerate consider că sunt importante pentru noi ca oameni, dar sunt importante și pentru noi ca profesioniști.

Wolters Kluwer România: Raportându-ne și la instanțe și la alte instituții, care sunt activitățile în care dumneavoastră găsiți oportun suportul Inteligenței Artificiale?

De exemplu, în România sunt înregistrate peste 1,2 milioane de dosare care au ca obiect Recuperarea Taxei de Poluare.

La un calcul simplu și pur matematic, fiecare avocat din România a făcut, în medie, 60 de dosare și fiecare judecător a avut o medie de peste 240 de dosare pe rol.

În acest caz, spețele aveau un mare grad de similaritate, singurele variabile fiind caracteristicile mașinii (serie șasiu, valoare ș.a.m.d.).

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: Cred că am răspuns mai sus oarecum la această întrebare, dar voi detalia puțin mai mult acum. În ce privește domeniul juridic, consider că este importantă implementarea unei IA cât mai dezvoltate, pentru a putea ușura munca judecătorilor la instanțe, având posibilitatea să consulte deciziile corecte și asemănătoare din țară, pentru a avea o unificare a deciziilor.

Dacă discutăm de cazuri simple, unele chiar similare, în care este suficient să depunem anumite înscrisuri, deciziile s-ar putea lua cu asistența unui IA sau de către o IA și exemplul dvs. este bun, dacă ne gândim la milioanele de dosare care au avut ca obiect recuperarea taxei de poluare. Aș mai da un exemplu, divorțurile prin acord fără copii și alte asemenea situații foarte simple, care nu necesită interpretări, expertize, interogatorii etc. Timpul de prelucrare a unor astfel de dosare este cronofag, astfel, avocații, judecătorii și părțile pierd foarte mult timp – de ordinul lunilor în cel mai fericit caz sau anilor în ce mai rău caz. Dacă aceste cazuri ar fi soluționate/rezolvate cu ajutorul IA în cateva minute sau în maximum câteva zile, s-ar putea rezolva aceste dosare și s-ar degreva și instanțele de aceste probleme, iar justițiabilii ar fi mai bucuroși, pentru că nu au mai așteptat atât de mult timp.

Dacă vorbim de probele pe care părțile le depun sau le solicită a se aproba la instanță, pentru a veni în ajutorul judecătorului, dar și al tuturor celor implicați în dosar, ar trebui analizate, grupate și sintetizate de o IA, mai ales în unele dosare care au un volum foarte mare de înscrisuri. S-ar scuti astfel foarte mult timp din partea tuturor și soluționarea cauzei s-ar face mult mai repede, judecătul putând motiva mult mai repede hotarârea ce o va lua și nu vom mai aștepta 3-6 sau chiar 8 luni redactarea unei decizii.

De asemenea, expertizele de diverse tipuri – cadastrale, tehnice, chimice, contabile ori diverse analize de laborator -, ar putea să fie făcute de IA. Ele se vor face mult mai rapid și cu o acuratețe mult mai mare.

O să spuneți că gândesc mult prea departe, că nu poate o IA judiciară să facă așa ceva. Da, poate gândesc prea departe, dar m-ați întrebat unde văd eu oportună implicarea IA.

Expertizele care se fac acum în dosare, ne fac să pierdem ani buni și, uneori, justițiabilii mor în timpul procesului ori li se solicită în plus sume de bani pentru completarea onorariului către avocați ori experți, pentru că s-a prelungit durata dosarului. Așadar, secătuiesc de resurse justițiabilii, dar și pe judecători ori/și procurori și chiar pe experți, pentru că au din ce în ce mai multe dosare la care nu mai fac față. IA ar fi mai mult decât binevenită, pentru a rezolva cât mai rapid și eficient situațiile.

Așadar, procedura în instanță, începând de la înaintarea cererii/dosarului către judecător și pe tot parcursul desfășurării procesului, ar trebui asistată și de către o IA. S-ar reduce foarte mult timpul de judecată al dosarului, putând sesiza imediat modificările din dosar, oricât de voluminos ar fi, facilitând comunicarea între părți prin adresele electronice de e-mail sau chiar prin telefon. Ea ar putea, de asemenea, să estimeze timpul de judecare al dosarului (în funcție de speță și probatoriu), dacă procedura este îndeplinită, dacă acel complet de judecată căruia i s-a repartizat dosarul este competent să judece.

Ar fi utilă și comunicarea IA judiciare cu alte IA din instituții și autorități ori din mediul privat, atunci când judecătorul solicită alte probe. Ea ar putea afla răpunsuri pe loc sau în câteva minute, căutând în mediul online informația.

Aș mai adăuga că, în domeniul juridic, s-ar putea crea sisteme inteligente, care ar putea răspunde la întrebările juridice simple adresate de justițiabili sau de avocați. Astfel, poate s-ar lămuri multe situații înainte de a mai ajunge în fața judecătorilor.
Dvs. ați creat sistemul foarte bun Sintact Analytics, care ajută judecătorii, procurorii sau avocații să facă o analiză a spețelor asemnătoare date de toate instanțele din țară, să le consulte, să observe care este procentul de câștig pentru un anumit complet de judecată de la o anumită instanță din țară. Tot această IA poate sintetiza spetețele pe un anumit domeniu, pe un anumit temei legal – deci foarte specific –, având chiar comentariile specialiștilor atașate articolului din actele normative importante și ajutând astfel avocații, procurorii, juriștii să susțină solicitările părților care le apără.

Wolters Kluwer România: Cât de deschis este domeniul juridic din România să urmeze tendințele tehnologice de la nivel global, având în vedere că subiectul rămâne înca unul tabu?
De ce resurse avem nevoie pentru a intra în ritmul automatizării profesiei de avocat așa cum se întâmplă în afară?
Ce funcții/servicii păstrăm pentru noi și ce ii rezervăm A.I.-ului?

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: La întrebarea aceasta nu e simplu de răspuns, pentru și eu m-am întrebat de multe ori exact același lucru. Totuși voi încerca să îmi exprim o opinie pe care o consider cât mai aproape de realitate.

Așadar, la întrebarea cât de deschis e domeniul juridic din România, aș răspunde că eu cred că este deschis parțial. De ce spun asta, pentru că ține foarte mult de educație, de puterea de înțelegere și de dorința de autodepășire a noastră. Ne-am format pe un domeniu, dar trebuie sa devenim interdisciplinari, ca sa folosesc un termen din învațamant, să avem și puțin din formarea tehnică. Aici intervine factorul uman, societatea este formată din oameni și fiecare are puterea lui de înțelegere, are fricile lui, are capacitatea lui de autodepășire, toate acestea variază de la individ la individ. Totul ține de educație și autoeducație. Dacă facem pași în direcția popularizării acestor sisteme, formăm oamenii, îi facem să înțeleagă ce sunt aceste sisteme inteligente și cum pot ajuta. Cred că oamenii vor fi din ce în ce mai curioși. Evident și cei care programează au o mare responsabilitate, pentru că trebuie să aibă în vedere protecția omului.

Societatea are o anumită rigiditate la nou, orice societate, nu doar la noi în țară. Ea nu se transformă peste noapte. Mulțimea/societatea trebuie mai întâi să înțeleagă, apoi își dorește și pune în valoare. Deci lucrurile trebuie făcute pas cu pas. IA s-a dezvoltat relativ repede în ultima perioadă la noi în țară. Dacă ne gândim că de foarte curând (raportat la anii 2000, când am început în țară să comunicăm pe e-mail), s-a permis la instanțe comunicarea prin e-mail. Dacă, așa cum vedem, încă avem imprimante matriciale prin instituții/autorități publice sau calculatoare/monitoare de acum 10-15 ani, nu ar trebui să ne mire ritmul lent de acceptare a noului.

Dacă mă întrebați de ce resurse avem nevoie pentru a ajuta avocatul să își desfășoare activitatea cu sisteme inteligente, aș răspunde că mai întâi de formare și apoi de investiții în administrații și autorități. Degeaba avocatul are laptop de ultimă generație, dacă nu știe sau nu poate să îl folosească la adevărata capacitate, dacă la instanță ori la orice altă autoritate sau instituție „nu merge sistemul, că s-a blocat” sau este obligat să meargă tot cu cererea în mână să o depună la ghișeu.

Cred că investițiile mari în infrastructura electronică în administrațiile centrale și locale ar ajuta foarte mult. Eu cred că este deja o necesitate. Astfel, avocații s-ar adapta mult mai rapid. Pe de altă parte și formarea profesională ar ajuta mult.

Încă de la facultate ar trebui să se explice studenților că viitorul cere cunoștințe și legate de acest tip de sisteme inteligente, trebuie să învețe să lucreze și să colaboreze cu astfel de sisteme. Trebuie sa înțelegem cu toții că acesta este viitorul.

Wolters Kluwer România: Care ar fi abilitățile-cheie pe care ar trebui să le dobândească avocații pentru a ține pasul cu tehnologia? Cum ar arăta o zi din viața avocatului 2.0?

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: Abilitățile și competențele pe care ar trebui să de dobândească avocații ar fi în primul rând cele oarecum tehnice – să știe să lucreze cu un computer, smartphone, imprimantă, cloud computing, sistemele IA. Cu aceste abilități nu toți sunt foarte familiarizați, pentru că specializarea și competețele dobândite în facultate sunt diferite.

Avocații ar trebui să își dezvolte mult creativitatea pentru a putea ține pasul cu tehnologia. Ei ar trebui să colaboreze cu IA, dar și între ei, și vor trebui să își managerizeze cât mai bine timpul, pentru a fi cât mai eficienți. În toate acestea, îl poate ajuta un astfel de sistem inteligent, dacă vor fi adaptabili, dacă vor dori să se autodepășească.

Raționamentul analitic, onestitatea, inregritatea, loialitatea vor fi abilități la fel de importante, pe lângă cele enumerate mai sus. Clienții vor fi mult mai selectivi.

Avocatul 2.0 va avea asistent personal o IA și cu siguranță va avea acces la un soft juridic inteligent cum este Sintact Analytics. Va trimite electronic toate documentele la instanțe sau acolo unde are nevoie să le trimită pentru a-și susține sau apăra clienții și timpul de soluționare a cererilor va fi mult mai scurt. Activitatea avocatului 2.0 va fi în legătură permanentă cu cumputerul sau telefonul, pentru ca IA pe care o are să îl ajute permanent.
În viitor, nu va fi suficient ca avocatul să fie bun în specialitatea aleasă, să fie persuasiv, să convingă judecatorul, ci va fi necesar să fie cât mai eficient, să își managerizeze cât mai bine timpul și să fie cât mai adaptabil la nou.

Wolters Kluwer România: Ar trebui să ne temem de A.I.? Vor fi avocații ajutați sau înlocuiți de roboți?

Av. și conf. univ. dr. L. Georgescu: Mă întrebați dacă ar trebui să ne temem de AI… Este o întrebare care mi s-a adresat la aproape toate conferințele la care am prezentat materiale legate de aceasta temă, m-au întrebat studenți și prieteni. Cred că această întrebare este adresată tuturor conferențiarilor care dezvoltă această temă. Eu am o opinie formată deja și am susținut-o în materialele publicate.

E ca și cum ai întreba dacă ar trebui să ne temem de foc, de curentul electric sau de energia atomică. Toate au fost descoperite de om pas cu pas și evident a făcut și greșeli, s-a ars, s-a curentat ori s-a radiat. Dar tot omul a pus în valoare focul cu care ne încălzim în zilele de iarnă, a pus în valoare energia electrică sau cea atomică.

Deci, dacă ar trebui să ne temem, ar trebui să ne temem în primul rând de oameni, nu de IA. Ea deocamdata învață. Dacă noi o învățăm greșit, e responsabilitatea omului. IA învață din exemple, dar mult mai rapid. Așadar totul ține de conștiința nostră, de capacitatea nostră de a o învăța.

Ea ne poate ajuta să ne dezvoltăm ca civilizație, ne poate ajuta să mergem pe alte planete sau mult mai departe. IA ne poate ajuta profesional indiferent de profesie, deci și în domeniul juridic, fiind mult mai eficienți și mai profesioniști, ne poate ajuta să ne autodepășim și să înțelegem din ce în ce mai rapid modificările sociale, pentru a adapta legislația din ce în ce mai bine pentru nevoile societății de mâine.

Acum, de exemplu, cred ca legislația ar trebui adaptată pentru necesitatea trasformărilor ce se prevăd pentru viitor. Noile sisteme inteligente vor ajuta foarte mult avocații și nu doar avocații, ci întreg sistemul juridic. Dar, dacă avocații sau toți cei care lucrează în sistem nu vor ține pasul cu trasformările, vor fi mai puțin căutați, nu brusc, dar în scurt timp. Alți avocați, care vor avea abilități de a învăța rapid și vor colabora cu IA, vor fi eficienți și vor ține pasul cu transformările, vor rămâne în sistem și vor desfășura activitatea în continuare cu succes.

Pe partea de consultanță, cred că avocații ar trebui să colaboreze cu sistemele de IA, să aibă astfel de sisteme. În câțiva ani, lucrurile se vor dezvolta foarte repede în favoarea IA și ei trebuie să fie pregătiți.

IA învață foarte repede, se dezvoltă foarte repede și transformările în următorii 10-20 de ani vor fi majore, chiar și la noi în țară, în domeniul juridic. Nu știu dacă avocații viitorului vor fi roboți, poate da, poate nu, dar ne putem aștepta la transformări surprinzătoare în viitorul apropiat.

Citește și celelalte interviuri din seria Viitorul avocaturii