În fața ineditului și dificultăților juridice pe care le ridică respectarea drepturilor de autor în raport cu antrenamentele modelelor de IA generativă, reglementările UE (Directiva 2019/790 și Regulamentul 2024/1689) nu oferă răspunsuri suficiente și întotdeauna adecvate. Adoptată cu peste 3 ani înainte de apariția tehnică a IA generativă, directiva nu rezonează pe deplin cu actualul nivel de dezvoltare tehnologică a IA, iar regulamentul, dată fiind generalitatea și obiectivele sale prioritare, face trimitere la directivă (ca reglementare specială a drepturilor de autor și drepturilor conexe) rezultând astfel o situație de regim juridic incompletă și mai puțin adaptată particularităților domeniului.
JURISPRUDENŢA ŞI PRECEDENTUL AMERICAN
Jurisprudența încearcă a suplini, printr-o abordare creativă, vidul reglementar. Se are în vedere promovarea de strategii de protecție alternativă pentru diferitele categorii de creații intelectuale, iar doctrina formulează propuneri de lege ferenda. În Hamburg, Germania, o instanță a dat câștig de cauză, într-un caz recent, unei platforme care a folosit fotografii pentru a-şi antrena modelul AI, argumentând că scopul a fost cercetarea științifică, interpretare care ar putea submina protecţia creatorilor.
Se observă şi abordări diferite, în SUA, de exemplu, în cazul unui tribunal din Delaware care a stabilit că o companie IA a încălcat drepturile de autor atunci când a folosit conținut pentru a dezvolta un produs concurent, nuanțând astfel aplicarea principiului utilizării corecte.
SOLUŢII PENTRU VIITOR
Într-o perioadă de ascensiune a co-creaţiilor om-maşină asistăm la o multitudine de posibile soluţii care oferă, cel puţin parţial, protecţie în faţa unei realităţi mereu în schimbare. Organizații internaționale propun soluții pentru restabilirea echilibrului. Printre acestea se numără:
- crearea, la nivel european, a unui organism neutru căruia furnizorii de IA să-i comunice, fără a încălca secretul afacerilor, lista conținuturilor utilizate de instrumentele lor, așa încât persoanele îndreptățite să poată fi informate. Acest organism ar lista, de asemenea, autorii care au semnat o clauză „opt-out”, pentru a se reduce riscul de litigii.
- realizarea de soluții tehnologice menite să garanteze trasabilitatea creațiilor IA; una dintre cele mai promițătoare e watermarking-ul invizibil, care permite integrarea unei semnături digitale în imaginile și textele produse de IA. Alții explorează utilizarea blockchain-ului pentru a crea un registru imuabil de opere, asigurându-se astfel o probă de anterioritate în caz de litigii.
- emiterea de licențe specifice pentru conținuturile generate de IA, modele de certificare, în care fiecare operă creată de IA e însoțită de un istoric de creație detaliat, care să permită dovedirea că aceasta e fructul unei intervenții umane.
Deşi soluţiile sunt parţial incomplete, cert este că viitorul drepturilor de autor în era IA depinde de găsirea unui echilibru între inovaţie şi protecţie. Crearea unei pieţe etice şi mai ales transparente pentru co-creaţiile om-IA rămâne o provocare de a cărei rezolvare va depinde, într-o bună măsură, viitorul creaţiei umane aşa cum va fi ea redefinită sub impactul tehnologiei.
Accesați linkul pentru a citi articolul complet
Publicat în Revista Pandectele Române, editura Wolters Kluwer România
