Pe parcursul celor opt capitole cursul Guvernanța corporativă și criminalitatea economico-financiară își propune să treacă în revistă relația între bunele practici de guvernanță corporativă și performanța în afaceri, precum și relația cu riscul de fraudă.
Primele două capitole trec în revistă bunele practici de guvernanță corporativă în afaceri și modalități de măsurare a calității unei guvernanțe de succes.
Capitolul trei evidențiază relațiile între diferite caracteristici ale guvernanței corporative și care sunt implicațiile acestora asupra riscului de fraudă și asupra performanțelor companiei.
Capitolul patru aduce în discuție contabilitatea creativă ca instrument de „cosmetizare” a informațiilor contabile, cu prezentarea unor tehnici practice de contabilitate creativă utilizate în afaceri.
Capitolul cinci dorește să evidențieze relația între contabilitatea creativă și fraudă, și de asemenea să stabilească anumite linii de demarcație între cele două concepte și practici. Sunt abordate probleme privind optimizarea fiscală versus frauda fiscală, paradisurile fiscale și societățile off-shore.
Capitolul șase evidențiază modele practice de detectare a gradului de manipulare a situațiilor financiare, indicatori red flags privind riscul de fraudă.
Capitolul șapte subliniază rolul auditului în detectarea riscului de fraudă prin situațiile financiare.
Capitolul opt își propune prezentarea unor studii de caz de deficiențe în guvernanța corporativă care au generat falimente ale entităților economico/financiare respective.
Primele două capitole trec în revistă bunele practici de guvernanță corporativă în afaceri și modalități de măsurare a calității unei guvernanțe de succes.
Capitolul trei evidențiază relațiile între diferite caracteristici ale guvernanței corporative și care sunt implicațiile acestora asupra riscului de fraudă și asupra performanțelor companiei.
Capitolul patru aduce în discuție contabilitatea creativă ca instrument de „cosmetizare” a informațiilor contabile, cu prezentarea unor tehnici practice de contabilitate creativă utilizate în afaceri.
Capitolul cinci dorește să evidențieze relația între contabilitatea creativă și fraudă, și de asemenea să stabilească anumite linii de demarcație între cele două concepte și practici. Sunt abordate probleme privind optimizarea fiscală versus frauda fiscală, paradisurile fiscale și societățile off-shore.
Capitolul șase evidențiază modele practice de detectare a gradului de manipulare a situațiilor financiare, indicatori red flags privind riscul de fraudă.
Capitolul șapte subliniază rolul auditului în detectarea riscului de fraudă prin situațiile financiare.
Capitolul opt își propune prezentarea unor studii de caz de deficiențe în guvernanța corporativă care au generat falimente ale entităților economico/financiare respective.
