Interviu Viitorul avocaturii. Inteligența Artificială: un salt uriaș pentru avocatură?

Wolters Kluwer România: Am să deschid, Tudor, cu o întrebare pe care o găsesc de mare importanță, ar trebui să le fie teamă avocaților că i-ar putea înlocui roboții?
Av. Tudor Colțan: Și din perspectiva mea este o bună întrebare, pentru că nu apare doar la nivel național, în România, ci la nivel global. Până la urmă, în acest trend al digitalizării industriilor, întrebarea este peste tot. Va înlocui Inteligența Artificială avocații? Răspunsul este foarte simplu. Nu, nu îi va înlocui, ci îi va ajuta să devină mai buni, mai eficienți și, cum îmi place mie să zic, vor avea și mai mult timp pentru viața personală. De ce? Inteligența Artificială, la nivelul actual, nu este foarte avansată  în domeniul legal, dar va fi. În următorii 5 ani, chiar văd undeva la un 50-60 % din proporția activităților repetitive în cadrul domeniului juridic asigurat de AI.

Dar de ce nu vor fi înlocuiți avocații? Și aici pot să vă dau niște răspunsuri din afara backgroundului meu legal, din experiența mea cu World Economic Forum – de anul acesta sunt și membru în comunitatea Global Shapers –, am fost pasionat întotdeauna de rapoartele WEF. Ei publică anual, după forumul de la Davos, rapoarte foarte interesante.
În cadrul acestor rapoarte, au apărut două informații care pe mine m-au impresionat.

În primul rând, în topul celor mai respectate profesii, avocații ocupă locul doi, după medici. Iar după avocați sunt inginerii. În acest raport al WEF, s-a încercat să se analizeze de ce avocații sunt a doua profesie cea mai respectată din lume. Totul pornește de la relația umană, de la relația client-avocat. Dacă aceasta este esența profesiei de avocat: valorile, încrederea, ideea că atunci când te duci la avocat îți rezolvă o problemă, ele nu pot fi înlocuite de Inteligența Artificială. AI-ul are menirea să substituie toate activitățile repetitive, să ajute anumite procese care păreau foarte grele acum 20 de ani, să le facă acum la un click distanță. Acesta a fost un raport și un prim argument pentru mine, să mă conving întâi pe mine însumi și apoi să pot spune public că avocații nu vor fi înlocuiți de AI.

Al doilea raport publicat de WEF se referă fix la această întrebare: vor fi înlocuite profesiile legale – astfel le spun ei –, dar predominant este avocatul. Va fi, așadar, avocatul înlocuit de AI? Concluzia raportului este, din nou, că nu va fi. Dar se face o mare, mare paranteză. Se spune acolo că avocații care nu știu să se alinieze la tot ce înseamnă legal tech, avocații care nu vor să îmbrățișeze ideea de schimbare, vor avea într-adevăr o problemă cu profesia lor. În schimb, avocații care vor învăța (oricum este un domeniu în care se învață mereu, dar acum trebuie să învățăm ceva care nu prea ne este comod, adică partea tehnică), avocații care vor învăța să se ralieze la AI, care vor învăța să o folosească, vor fi nu doar mai buni, nu doar mai performanți, dar vor și avea mai mult timp liber.

Și vă dau un singur exemplu. În viața de zi cu zi a avocatului, spre exemplu eu, ca avocat litigant, pot fi zile cu 90% activități administrative: să verificăm dosare, să mergem la instanțe, să dăm rapoarte clientului, să vedem dacă s-au depus documente la dosar, să vedem dacă mâine mergem la dosarul de la Cluj, dacă suntem din București, trebuie să facem deplasare profesională, secretara trebuie să facă rezervare de avion. Toate aceste aspecte administrative, care mănâncă foarte mult timp, pot fi rezolvate, dacă avem un produs cu AI care ne spune, printr-o notificare via e-mail sau telefon, că nu s-a depus documentul. Este un caz de amânare și, pe cale de consecință, nu trebuie să mă duc la dosar. Dacă nu trebuie să mă duc la dosar, pun toate acele chestiuni administrative în stand by. Ce face AI? M-a înlocuit? Nicidecum, ci m-a ajutat în activitatea mea de avocat. Aceasta este viziunea mea, cu toate că mulți sunt speriați și poate că unii au motivele lor. Dar eu unul consider că, de la avocații tineri la cei cu experiență, putem învăța să folosim AI și nu vom avea acea dispariție a avocaturii.

Wolters Kluwer România: Mergând pe aceeași linie, probabil că ai auzit de proiectul din Estonia, unde AI joacă rol de judecător. Aș vrea să te întreb, ca avocat, cum crezi te vei simți în viitor, mergând pe premisa că viitorul vine din urmă peste noi, când un astfel de avocat îți va pune o sentință, cum îi vei explica clientului tău, cum trebuie să te pregătești?

Av. Tudor Colțan: Aici aș face două sublinieri foarte importante. Din păcate, în presa românească au apărut următoarele idei. Una, că în Estonia a apărut un judecător cu AI, alta că, în Dubai, a apărut de asemenea un judecător cu AI. Când am văzut prima dată știrea, nu am fost impresionat ci, defect de avocat litigant, am cercetat. Din păcate, acele articole din presă nu au expus adevărul. De ce? În primul rând, în Estonia, s-a introdus un fel de judecător cu AI, dar este într-o etapă incipientă, iar orice hotărâre ar da acel judecător, ea este verificată de o instanță umană.

A doua remarcă: așa cum v-am povestit, sunt într-un an sabatic, am luat o pauză de la activitatea mea de avocat și călătoresc în jurul lumii în ideea de a învăța cât mai mult despre sistemele judiciare, dar și despre domeniul business în general. Chiar am fost săptămâna trecută în Dubai și m-am interesat. Am vorbit cu niște avocați de acolo. Nu este un judecător cu Inteligență Artificială obișnuită. Pur și simplu, se adresează unei singure categorii de litigii. Adică, în Dubai, fiind o piață de real estate foarte dezvoltată, multe divergențe se poartă între dezvoltatorii imobiliari și cei care închiriază. Și, atunci, cum fac ei? Depun la instanța respectivă toate documentele care au stat la baza contractului de închiriere și un soft de AI analizează documente. Pe baza documentelor, dă un verdict care, de asemenea, este verificat de un judecător uman. Așadar, în ambele situații, cu toate că a sunat foarte pompos și presa a speculat acest aspect, nu există înlocuirea judecătorului uman. Există, așa cum am precizat la prima întrebare, o eficientizare a activității judecătorului uman. De ce? Pentru că este mult mai simplu ca judecător uman să primești o soluție judecătorească pe niște cazuri – repet, simple –, unde AI și-a analizat probele, ți-a listat probele, ți-a spus asta rezultă din documente. Iar tu, ca judecător uman, te bucuri de același privilegiu pe care îl are un avocat partener la o casă mare de avocatură, când o echipă de avocați stagiari și definitivi cu experiență au pregătit o pledoarie și avocatul partener cu experiență vastă în domeniul litigiilor verifică ce a făcut echipa, își aduce inputul pe partea lui de experiență și livrează produsul final.

Așadar, din punctul meu de vedere, aceste articole au indus în eroare, pentru că nu se înlocuiește judecătorul uman, ci se eficientizează activitatea lui. Este o chestiune de esență și foarte puțini au înțeles-o. Dar, dacă avem dubii cu privire la activitatea avocatului ca fiind înlocuită de AI, în ceea ce privește magistratura, mă refer îndeosebi la judecători, acest lucru nu se va întâmpla. Pentru că, în 90% din dosarele esențiale, delicate, partea umană nu poate fi substituită. Când mergem în instanță, emoția nu poate fi facturată, dar ea înclină balanța în fața instanței de judecată.

Wolters Kluwer România: Dar gradul de subiectivism al judecătorului va fi, cumva, diminuat de ajutorul AI?

Av. Tudor Colțan: Acesta ar fi cel mai mare avantaj. Pentru că, din păcate, în ultimul timp, se blamează foarte mult judecătorii, că nu dau soluții înțelepte. Dar nimeni nu se gândește la gradul foarte încărcat de muncă la judecători. Sunt totuși oameni, nu roboți (sic!). Da, va crește gradul de obiectivitate, pentru că judecătorul este ajutat. Mi se întâmplă, când merg la dezbateri, la conferințe și amintesc de AI, să aud că sunt visător, idealist, la noi, în România, nu se poate întâmpla așa ceva, nu avem grefieri, nici măcar dosare, nu ne funcționează imprimanta, faxul. Da, acestea sunt problemele sistemului judiciar. Din păcate, de multe ori, când vorbesc despre AI, am impresia că sunt două lumi total diferite. Dar, în același timp, sunt optimist că, ușor-ușor, AI va ajuta, în principal, judecătorii. Pentru că, dacă judecătorii reușesc să aibă un nivel mai redus de activități administrative, ei pot fi mult mai înclinați spre soluționarea cauzei și să dea rezolvări cât mai aproape de acea obiectivitate pe care și-o dorește orice justițiar.

Wolters Kluwer România: Din cele două întrebări la care ai răspuns deja, ajungem la esența stadiului în care ne aflăm, la digitalizare. Vorbeam despre acele documente pe care le tot trimiți tu, ca avocat, și despre care ți-a dori să fie într-o altă variantă, digitalizată.

Av. Tudor Colțan: Aș zice că sunt un curajos. Digitalizarea sistemului judiciar, din păcate, în România, încă nu este înțeleasă așa cum ar trebui. Am avut bucuria și prilejul să fac parte din echipa Legal Shapers care a câștigat anul acesta premiul întâi la GLH.

Wolters Kluwer România: Te felicităm pentru această reușită!

Av. Tudor Colțan: Mulțumim, zic mulțumim pentru că a fost un efort de echipă. A reprezentat pentru mine o oportunitate care mi-a deschis foarte mult mintea, din două perspective.

O primă perspectivă, că am văzut niște judecători și avocați stând la masă și discutând despre AI ca fiind o problemă comună la care să găsească soluții comune, ceea ce îmi doresc să se întâmple și în România, un dialog. Până la urmă, AI aduce avantaje tuturor profesiilor juridice, dar, în principal, justițiabilului. Dacă noi reușim să renunțăm la orgolii și să ne așezăm la aceeași masă, să găsim soluții eficiente despre cum să implementăm digitalizarea sistemului judiciar, până la urmă, toată lumea câștigă. Asta am învățat din ce am văzut în State.

Al doilea aspect pe care l-am învățat din experiența concursului este că viitorul le aparține oamenilor care vor ști să se adapteze. Așa cum am răspuns și la prima întrebare și cum reiese din rapoartele WEF, adaptarea este esențială.

Chiar într-un articol pe care l-am citit pentru prelegerile pe care le țin, publicat într-o revistă de cercetare, se spunea foarte frumos că justiția clasică nu va dispărea niciodată, pentru că vom avea întotdeauna oameni care vor trebui să meargă la instanță să își caute dreptatea. Există inclusiv persoane cu dizabilități care nu își permit luxul de a folosi tot felul de gadgeturi informatice, iar ei vor merge în fața instanței. Va exista în același timp și justiția digitalizată, și ședințe de judecată prin Skype, vor exista, în viitorul apropiat, și judecători cu AI care să îi ajute pe colegii lor umani, nicidecum să îi înlocuiască. Toată această digitalizare se întâmplă deja. Și în România începe să se vorbească despre digitalizare, în timp ce discutăm ea se întâmplă, în acest birou, acum, lucrurile se schimbă. Eu unul, ca avocat litigant și ca pasionat de tehnologie, am depus orice efort pe care l-aș fi putut face, încă din timpul facultății. Îmi dau seama că, dacă punem cu toții umărul, putem avea parte de un sistem judiciar mai bun, nu doar pentru mine, nu doar pentru dumneavoastră, ci pentru toți justițiabilii.

Wolters Kluwer România: Tot am vorbit despre viitor, să discutăm și despre prezent. Cu ce te-a ajutat pe tine AI și apelarea la soluții informatice chiar în viața de zi cu zi? Ești un avocat tânăr, ești înclinat să vezi avantajele pe care ți le oferă tehnologia, ți-a oferit poate avantaje competitive pe anumite soluții pe care le-ai dat clienților tăi față de alți avocați cu mai multă experiență.

Av. Tudor Colțan: Am beneficiat de pe urma pasiunii pentru tehnologie încă din timpul facultății. M-a ajutat făcând niște lucrări bine cercetate, participând la sesiuni de comunicări științifice, procese simulate. Toate acestea au constituit cărămizi la baza carierei de avocat care a urmat. Ulterior, încă din timpul stagiaturii (Cum bine știți, în stagiatură se muncește foarte-foarte mult, folosind resursele limitate, pe vremea aceea. Spre pildă research-ul, care este pâinea stagiarului la început și care trebuie să facă niște research-uri foarte bune pe care să le livreze oamenilor cu experiență, un fel de puzzle la început de carieră), m-a ajutat foarte mult pentru că am reușit să găsesc cât mai multe opinii, soluții adoptate de instanțele de judecată. Pot ierarhiza domeniile în care m-a ajutat pe mine.

În primul rând, partea de research. Consider că AI revoluționează complet research-ul. Dacă acum 10 ani trebuia să stai trei zile în bibliotecă și să cauți 15 cărți, acum, din două click-uri, ai toate informațiile despre problema ta de drept. Adică, dacă mie, acum 10 ani de zile, îmi lua două-trei zile să găsesc patru informații despre un articol, în prezent, în jumătate de oră, termin research-ul. Pentru că știu să folosesc AI și știu unde să caut. Din punctul meu de vedere, studenții, încă de pe băncile facultății, trebuie să învețe unde să caute când vor să facă un research.

Îmi aduc aminte că maestrul meu, profesorul Valeriu Stoica, mi-a zis de la bun început, încă înainte de a profesa, că un avocat bun este un avocat ordonat și disciplinat. Digitalizarea ajută foarte mult în disciplina, ordonarea muncii. Am reușit să îmi urc toate dosarele în cloud, în ordine, să le pot căuta ușor. Toate documentele, pe lângă forma materială, clasică, ar trebui, în ziua de azi, să le avem scanate, puse într-un dosar electronic. Astfel, oriunde merg, am toate dosarele cu mine. Deci partea de gestionare a dosarelor. Mai ales dacă ești avocat litigant, ce se poate întâmpla: te duci la un termen, nu te duci cu toate dosarele. Din păcate vedem că avocații sunt cocoșați de sacoșele cu care vin la instanță. Digitalizarea, cum te ajută: te poți duce frumos cu telefonul, cu o tabletă, cu laptopul, eventual o mini-imprimantă – ai nevoie de ceva din dosar, intri în cloud, ai printat documentul. Se poate, nu mai suntem în acele vremuri când trebuia să cari, să vii cu rucsacul, o mapă, există încă situații în care avocații vin cu trollerul. Deci partea de organizare.

După aceea, am mers mai departe, esența avocatului pledant este pledoaria. Din păcate, nu este ca în filme și nici nu cred va fi vreodată, pentru că nimeni nu are timp să ne asculte, de multe ori instanțele ar vrea să ne asculte, dar nu au timpul necesar, iar pregătirea pledoariei este cea mai complexă sarcină a avocatului pledant. Pentru că ea trebuie să surprindă, mai ales concluziile trebuie să surpindă toate elementele esențiale care s-au derulat de multe ori și pe parcursul unui dosar care a durat 5 ani, să fie ca un rezumat al problemei de drept și să vină cu concluzia: ce vrem noi să ne dea instanța. Aici AI ajută cel mai mult. Pentru că, de multe ori, trebuie să îi aducem aminte judecătorului ce s-a întâmplat acum 5 ani și atunci AI te ajută să folosești partea de sistematizare a dosarului.

Să vă dau un exemplu, acum trei ani de zile, martorii au dat declarații, eu știu data, după dată dau search, am găsit declarațiile, mă uit în declarații și, la momentul respectiv, dacă am fost inspirat, am dat și un highlight pe elementele esențiale. Și atunci, iau doar highlight-ul și îl pun în pledoarie și spun: așa cum în data de, din probă a rezultat că x, deci aduc multă calitate, mult know-how, multă valoare științifică, cu mult mai puțin efort.

Și, după această pledoarie, până la urmă esența oricărui dosar, sigur, ai muncit, ți-ai făcut treaba, trebuie să afli și soluția, s-o comunici clientului, să mai și câștigi. Ultima parte este de verificare a dosarelor, să verifici soluția, să o livrezi cât mai repede unui client, mai ales dacă este o soluție delicată, dacă ține de relațiile de familie, poate afecta clientul, e nevoie să știi să îi comunici clientului soluția. Întâi trebuie să o afli, din păcate la noi rămâne în pronunțare și poate veni peste o săptâmână sau două, unii clienți înțeleg, alții nu. Și aici anumite programe de Inteligență Artificială ne ajută să aflăm soluția și, cel mai mare avantaj din punctul meu de vedere, este că avem acum acces, primim pe e-mail notificare că hotărârea s-a redactat, primim hotărârea redactată, în format Word, bineînțeles GDPR anonimizată și, practic, avem și motivarea hotărârii. Recordul meu personal, la Curtea de Apel București, a fost de 3 săptămâni, într-un dosar foarte mare, un al doilea ciclu de judecare, așadar în 3 săptămâni am primit pe e-mail hotărârea, redactată, și m-am bucurat foarte tare, m-am gândit că lumea va începe să vadă că viitorul aparține Inteligenței Artificiale. Cam acestea au fost etapele.

Și acum, să revenim. Cum ați spus dumneavoastră, nu este vorba despre competitivitate, nu îmi doresc să fiu un avocat mai bun decât alții, îmi doresc să fiu un avocat eficient în raport cu munca mea. Pentru că, dacă te respecți, îți respecți timpul. Folosind AI, am mai mult timp, nu doar pentru clienți, pentru că, din punctul meu de vedere, în viitor trebuie să luăm corvoada de pe umerii avocaților folosind AI, să nu mai muncească atât de mult, să fie mai eficienți, să se îndrepte spre client, să îi acorde atenție, să fie alături de el, să îi explice, astfel ca, atunci când clientul pleacă din birou, să plece cu acea valoare fundamentală despre care am vorbit la început, să aibă încredere în avocat. Cum câștigi încrederea clientului? Prin faptul că știi dosarul, că înțelegi problema și că îți pasă. Cam asta ar fi trecerea prin pașii pe care eu i-am urmat, folosind AI.

La final, după ce am văzut avantajele, am zis că cea mai mare valoare a cunoașterii este să o dăm mai departe, nu vreau să fiu un vocat mai bun comparativ cu un coleg. Mi-aș dori ca și colegul să folosească aceste pârghii, să comunicăm prin e-mail, să nu ne mai amânăm de trei ori pentru că nu s-a depus nu știu ce document, celeritatea procesului nu trebuie să fie doar un articol sau un principiu în codul de procedură civilă, trebuie să fie aplicată, să dăm o soluție și să câștigăm o soluție într-un timp cât mai scurt.

Wolters Kluwer România: Până la urmă este încrederea pe care o dă întreg sistemul justițiabilului…

Av. Tudor Colțan: Le spui că durează 5 ani, gândiți-vă, suntem oameni ai dreptului, am studiat, știm ce înseamnă, dar îi spui unui om, unui om. Să nu mai vorbim că acel om poate să fie președintele unui board foarte important, poate să fie CEO-ul, nu are studii juridice. Te va întreba cum să dureze atât de mult, ce le va spune el investitorilor, ce îi va spune partenerului său din altă țară, când la el în două săptămâni s-a închis procesul. Și atunci tu, ca avocat, asta e misiunea ingrata avocatului, trebuie să îi explici. Eu unul nu mai vreau să spun că așa este în România și de aceea vreau să pun umărul să construiesc ceva în țara asta. Și în România se pot face lucruri. Dacă ne uităm, avem 8 curți de apel care au implementat dosarul digital. Dacă purtam acest interviu acum 5 ani, ni s-ar fi părut o ficțiune. De ce? Pentru că oamenii au văzut că se poate. Își doresc o schimbare. Avem 8 curți de apel, ceea ce este extraordinar.

Wolters Kluwer România: Acum, la final, aș vrea să te rog să ne spui dacă ai interacționat cu produsele Wolters Kluwer România, cu Sintact.ro al nostru, dacă le cunoști.

Av. Tudor Colțan: Da, cred că am fost printre primii care au interacționat cu produsele voastre, apoi am fost parteneri la diverse concursuri pentru că vă implicați și susțineți cercetarea și inovația, fie că vorbim despre sesiunea de comunicări științifice, fie că ați fost în juriu și partener principal al GLH, ediția din România și, bineînțeles, sunt și client, în activitatea mea de avocat am folosit produsele voastre, mai ales acest ultim produs pe bază de AI, un partener de nădejde în cercetare.

Cred că oamenii în domeniul juridic trebuie să înțeleagă că pot livra lucrări mai calitative, mai eficiente, să aibă mai mult timp pentru ei, folosind produsele care chiar te ajută. Până la urmă este plus-valoare. Nu trebuie să privească produsele Wolters Kluwer ca pe un produs pe care îl cumperi și primești ceva în schimb, e mult mai departe. În primul rând, te și educă. Din cercetările pe care le făceam, am învățat foarte multe lucruri noi. De exemplu, funcția care îți arată procentul de admisibilitate într-un dosar este un lucru destul de important pe care poți să-l obții.

Citește și alte interviuri din seria Viitorul avocaturii