Răspunderea penală în contextul revoluției inteligenței artificiale

IA, prin autonomia și capacitatea sa de învățare, poate genera efecte cu implicații penale, cum ar fi prejudicii grave sau comportamente inacceptabile. Spre deosebire de alte tehnologii, unde regulile penale existente sunt suficiente, IA necesită reglementări specifice datorită deciziilor autonome și complexității proceselor sale. O dilemă centrală este: cine răspunde pentru faptele IA – creatorul, utilizatorul sau sistemul însuși? Deocamdată, IA nu are personalitate juridică, ceea ce face imposibilă inculparea sa. Astfel, responsabilitatea revine actorilor umani: proiectanții pot fi trași la răspundere pentru neglijență sau erori de concepție, iar utilizatorii pentru folosirea necorespunzătoare a tehnologiei.

Dificultăți în atribuirea răspunderii

Atribuirea răspunderii penale pentru acțiunile IA este complicată de autonomia sistemelor și de dificultatea stabilirii legăturii de cauzalitate. De exemplu, un accident cauzat de un vehicul autonom ridică întrebarea: cine este vinovat? Proiectantul, pentru un algoritm defectuos, sau utilizatorul, pentru implementarea sa? Obstacolele juridice includ lipsa discernământului și a liberului arbitru al IA, condiții esențiale pentru răspunderea penală. În absența acestor capacități, mai ales a vinovăției, IA rămâne un obiect, nu un subiect de drept, ceea ce exclude aplicarea pedepselor tradiționale, precum închisoarea.

Răspunderea penală pentru „fapta IA”

Conceptul de „faptă a IA” presupune atribuirea responsabilității actorilor umani care controlează sau utilizează IA. AI Act (Regulamentul UE 2024/1689) stabilește reguli stricte pentru sistemele de IA cu risc ridicat, impunând obligații de gestionare a riscurilor. Răspunderea penală a „exploatantului” (proiectant sau utilizator) se bazează pe neglijență, cum ar fi neanticiparea riscurilor previzibile. De exemplu, un algoritm care generează conținut discriminatoriu ar putea implica răspunderea proiectantului pentru lipsa măsurilor de securitate. Totuși, infracțiunile intenționate, precum defăimarea prin IA, sunt mai greu de imputat din cauza lipsei intenției directe a exploatantului.

Necesitatea unui drept penal al IA

Articolul subliniază urgența elaborării unui cadru juridic adaptat pentru răspunderea penală legată de IA, în contextul progreselor rapide spre IA generală, așteptată în jurul anului 2027 (Scenariul AI 2027). Lipsa reglementărilor penale specifice și abandonarea unor inițiative, precum propunerea de directivă UE privind răspunderea civilă în IA (2022), creează incertitudini. Recomandările Asociației Internaționale de Drept Penal (AIDP) resping acordarea personalității juridice IA, propunând în schimb adaptarea răspunderii persoanelor fizice și juridice.