hero-insight-neacsu
ComplianceLegal18 martie, 2021

Adrian Neacșu: Cum se citește hotărârea judecătorească

În urmă cu un an de zile, am lansat Monitorul Jurisprudentei, ocazie cu care am construit un model original pentru analiza și prezentarea hotărârilor judecătorești. Modelul realizat de mine a asigurat succesul publicației, fără însă a atragă în mod semnificativ atenția școlilor noastre de drept. În România, analiza hotărârilor judecătorești se face după ureche, nesistematic și neunitar. Modelele de prezentare a hotărârilor judecătorești în publicațiile știintifice au rămas aceleași de zeci de ani, fie că vorbim de așa zisa pastilă, fie de rezumat.


Modelul de analiză al hotărârii judecătorești construit de mine este un concept original, dezvoltat din perspectiva practicianului și pentru a răspunde în primul rând unor necesități practice. Într-o piață saturată de hotărâri judecatoresti distribuite în forma originală nestructurată, am gândit un concept în care, deși hotărârea judecătorească rămâne personajul central, ea este valorificată superior prin sintetizare, structurare și esentializare. Fișa sintetică® pe care am propus-o în urmă cu un an reprezintă esența juridică a fiecărei hotărâri judecătorești, miezul semnificativ al acesteia, raționamentul final și pur al judecătorului.

Ca judecator înveți destul de repede că unul din secretele meseriei este acela de a nu pierde timp prețios cu elemente nesemnificative, cu fapte colaterale, cu argumente marginale, cu descrieri verbioase ori cu dezvoltări logico-juridice periferice. Nodul gordian al oricărui dosar dedus judecății este problema de drept ridicată, iar actul de justiție propriu-zis reprezintă întotdeauna aplicarea unui text de lege anume la o situație de fapt extrem de concretă.

Elementele acestei Fișe sintetice® de jurisprudență, echivalentul unui case brief în analiza juridică anglo-saxonă, sunt următoarele:

1. Sursa

Format: [Instanța] [Felul hotărârii: încheiere/sentință/decizie] [Natura hotărârii: civilă/penală] [Numărul hotărârii] [Data hotărârii]

Descriere: Identificarea instanței, a felului hotărârii (încheiere, sentință sau decizie), a numărului și a datei pronunțării acesteia.

Explicații:
Identificarea se face prin acele date necesare și suficiente pentru indicarea exactă a hotărârii judecătorești. Orice element în plus trebuie exclus. De exemplu, este nerelevantă indicarea secției care a pronunțat hotărârea judecătorească. Hotărârile judecătorești nu pot fi decât de două feluri: civile sau penale. Astfel fiind, este arhisuficient să se indice caracterul civil sau penal al sentinței sau deciziei. Numerele acordate hotărârilor judecătorești în registrul de hotărâri al instanțelor sunt unice și astfel orice confuzie este exclusă.

Exemple:

Cum arată:

WK

2. Indexarea instanței

Format: [materie juridică] [obiectul acțiunii] [faza procesuală]

Descriere: Înregistrarea dosarului în evidențele instanței, potrivit nomenclatorului național de cauze din ECRIS

Explicații: La formarea dosarului fiecărei acțiuni/cereri i se alocă o denumire și un cod numeric din nomenclatorul național de cauze al programului de management al dosarelor folosit în instanțele judecătorești, ECRIS. În funcție de această codificare, se stabilește natura normală sau urgentă a procedurii, secția la care se alocă, durata termenelor, repartizarea aleatorie către complete ș.a.  Codul numeric este folosit doar în circuitul electronic, în timp ce codificarea nominativă va determina obiectul dosarului.
Exemple:

  • contencios administrativ, acțiune în pretentii, recurs
  • civil, acțiune în evacuare, apel
  • civil, regulator competență, recurs
Cum arată:

WK

3. Cuvinte cheie

Format: [cuvânt cheie] [cuvânt cheie]...[cuvânt cheie]

Descriere: Indexarea hotărârii judecătorești prin cuvinte sau expresii semnificative pentru conținutul juridic și problematic al acesteia.

Explicații: Lucrurile importante la care se referă hotărârea judecătorească, conceptualizate și reduse la cuvinte de referință.

Exemple:
  • abatere disciplinară, sancțiune disciplinară
  • funcționar public, decizie de sancționare disciplinară, termen de contestare
  • refacerea actului de sesizare, nulitate relativă, nulitate absolută
Cum arată:

WK

4. Referințe

Format: [Act normativ] [Număr articol] [Alineat] [Instanță] [Număr hotărâre] [Data]

Descriere: Norma de drept aplicată, hotărârile judecătorești române sau ale instanțelor la care se face trimitere sau care sunt invocate.

Explicație: Referințele juridice ale hotărârii judecătorești reprezintă acele dispoziții legale sau acte jurisdicționale invocate sau aplicate în soluționarea concretă. Pe lângă temeiul juridic propriu-zis al dosarului, respectiv pe lângă textele de lege analizate, interpretate și aplicate direct de către instanță, sunt importante și celelalte izvoare de drept, hotărâri ale organismelor internaționale (CEDO, CJUE ș.a.) ori ale instanțelor române (Curtea Constituțională, ICCJ, alte instanțe).

Exemple:

  • Judecătoria Medgidia, sentința penală nr. 1430 din data de 5 iunie 2012;
  • art. 263 C. pr. pen., art. 300 alin. (2) C. pr. pen.
  • Noul Cod civil art. 396-398; Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil (Legea nr. 287/2009), art. 5
  • Judecătoria Galați, sentința civilă nr. 4198 din 24 aprilie 2012; Tribunalul Galați, decizia civilă nr. 47 din 6 februarie 2013
Cum arată:

WK

5. Situația de fapt

Format: [Descriere date/fapte/cronologie]

Descriere: Descrierea situației de fapt pusă în mod concret în discuție în speța dedusă judecății și care este reținută de instanță prin hotărârea pronunțată.

Explicație: Atunci când se pronunță, judecătorul aplică legea la o situație de fapt reținută în urma administrării probatoriului. Situația de fapt reținută de instanță explică și justifică soluția finală. Structura logico-juridică a oricărei hotărâri judecătorești presupune analiza susținerilor părților și a probelor administrate, proces în urma căuia instanța reține o situație de fapt. Această secțiune este introdusă de obicei în hotărârea judecătorească prin sintagma „instanța reține următoarea situație de fapt… sau altele similare.

Exemple: „Părțile au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare la data de 18 februarie 2008 având ca obiect un bun imobil, teren. Au prevăzut, la art. 5 din convenție, că încheierea contractului de vânzare-cumpărare va avea loc la data de 15 mai 2008. Promitentul-cumpărator, a achitat suma de 67.500 euro în baza antecontractului, compusă din avansul în suma de 5.000 euro și suma de 62.500 euro plătită ulterior în mai multe transe, reprezentând plata parțială din prețul imobilului. Ulterior nu a mai avut loc încheierea contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică, iar în instanță promitentul-cumpărător a cerut să se constate încetarea antecontractului de vânzare-cumpărare, pentru cauza de impreviziune, constând în prăbușirea pieței imobiliare și înghețarea finanțărilor imobiliare. A invocat majorarea costurilor de finanțare, scăderea dramatică a prețurilor și triplarea comisioanelor bancare.”

WK

6. Problemele de drept

Format: [1. întrebare] [2. întrebare]

Descriere: Chestiunea de drept concretă și sintetică ridicată în dosar și pe care instanța o dezleagă prin pronunțarea și motivarea soluției.

Explicație: Procesul decizional al judecătorului este unul abstract și în mod fundamental reprezintă răspunsul instanței la o chestiune de drept ridicată în dosar. Soluția judecătorească dezleagă în mod esențial o problemă juridică litigioasă. Orice hotărâre judecătorească se poate reduce la un număr limitat de probleme juridice, iar identificarea acestora reprezintă modalitatea cea mai eficientă de înțelegere a soluției instanței.

Exemple:
„Lipsa disponibilităților bănești pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 290/2003 justifică depășirea termenului maxim de 2 ani prevăzut de acest act normativ pentru acordarea despăgubirilor?”

„Este admisibilă acțiunea în evacuare a uzufructuarului de către proprietar, pentru imposibila conviețuire, chiar dacă nu există condițiile legale de încetare a dreptului de uzufruct?”

WK

7. Soluția instanței

Format: [1. Răspuns întrebare 1] [2. Răspuns întrebare 2] …

Descriere: Dezlegarea concretă a instanței, data problemei sau problemelor de drept puse în discuție.

Explicație: Pronunțarea soluției înseamnă răspunsul oferit de instanță la problemele juridice ridicate în dosar. Judecătorul rezolvă chestiunea litigioasă interpretând și aplicând legea și oferind în același timp o soluție chestiunilor juridice litigioase. Răspunsul instanței trebuie surprins în esența sa, schematic, abstract.

Exemple: „Instanța de fond în mod greșit a respins capătul de cerere privind evacuarea pârâtului, doar ca o consecință a respingerii cererii privind stingerea uzufructului, practica judiciară fiind constantă în admiterea cererilor în evacuarea locatarului sau a coindivizarului pentru imposibila conviețuire.”

„Judecarea unei cauze de către instanța de fond, cu încălcarea principiului publicității sedinței de judecată, în condițiile în care inculpatul minor a fost trimis în judecată împreună cu un inculpat major, atrage nulitatea absolută a hotărârii, conform art. 197 alin. (2) și (3) C. pr. pen. – nulitate ce nu poate fi înlăturată în niciun mod și care poate fi invocată în orice stare a procesului, luându-se în considerare chiar din oficiu – cu consecința casării hotărârii și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Sancțiunea nulității se aplică chiar dacă numai o parte a judecății s-a desfășurat cu nerespectarea principiului publicității.”

IMAGINNEEEEEE

8. Motivele instanței

Format: [Prezentarea motivelor]

Descriere:
Considerentele care au stat la baza pronunțării instanței, prezentarea sintetică a motivelor de fapt și de drept care stau la baza soluției dată de instanță problemelor de drept ridicate în speță.

Explicație: În structura logico-juridică a oricărei hotărâri judecătorești prezentarea motivelor pentru adoptarea unei soluții ocupă un loc important. Instanța explică motivele care au condus-o la aplicarea legii în modalitatea în care va fi descrisă în dispozitiv. Argumentele instanței pentru răspunsul juridic dat problemelor de drept ridicate în cauză.

Exemple: „Or, în condițiile în care reclamantul are calitatea de funcționar public, iar ordinul contestat de către acesta vizează raportul său de serviciu – delegarea fiind un caz de modificare a raportului de serviciu al funcționarului public –, Curtea consideră că este competent să soluționeze prezenta cauză Tribunalul Buzău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, întrucât aceasta este instanța de contencios administrativ în circumscripția căreia își are sediul reclamantul, iar rangul instituției publice emitente este irelevant, față de modificarea legislativă anterior citată.”

WK

Documentare juridică digitală

Cea mai vastă bază de informații juridice

Ești la curent cu modificările legislative, iei deciziile corecte și elimini riscurile ce apar în activitatea curentă, folosind soluțiile noastre dedicate profesioniștilor din domeniul juridic:

Legal Research Software
Sintact Online
Project Management Software LexForce
Custom Software Development
GDPR Compliance Software, CRM, ERP

Practical Training Solutions
Webinarii

Publications, Journals, Books
Reviste și cărți

Expert Solutions
Sintact Analytics


Experiența și tehnologiile noastre te ajută să devii mai eficient și să-ți sporești productivitatea, utilizând noua generație de aplicații juridice.

Jurisprudență online

Jurisprudența
din Sintact.ro

Peste 14 milioane de Hotărâri Judecătorești de la toate instanțele naționale
Sintact.ro conține o serie de inovații destinate eficientizării muncii tale: