Evoluția relațiilor de muncă de la tradițional la modernism

Seria de interviuri inițiată de Revista Română de Dreptul Muncii cu membrii colectivului redacțional al revistei aduce și aduce astăzi în prim plan un practician și profesionist remarcabil, Lector univ. dr. Corneliu Bențe, Redactor șef adjunct al revistei. Jurist de profesie, doctor în dreptul muncii, conferențiar universitar și practician cu o experiență de peste 20 ani în managementul relațiilor de muncă, Dl. Corneliu Bențe a pus bazele profesiei de expert în legislația muncii în România, fiind președinte-fondator al Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii și coordonatorul echipei care a realizat standardul ocupațional al acestei profesii. Deține calitatea de fondator și membru al Consiliului Director al World Association of Labor Professions (Asociația Mondială a Profesiilor din domeniul Relațiilor de Muncă). Este autorul mai multor lucrări și articole de specialitate, organizator și keynote speaker în cadrul a numeroase conferințe naționale și internaționale, seminarii și cursuri de formare profesională în domeniul dreptului muncii. De asemenea, este reprezentantul Confederației patronale UGIR în Consiliul Național Tripartit, Comisia de dialog social constituită la nivelul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, precum și în grupurile de lucru constituite la nivelul comisiilor de muncă din cele două camere ale Parlamentului României.

Alina Crăciun: Domnule Bențe, din prezentarea sumară de mai sus, transpare clar că sunteți un profesionist al dreptului muncii, dar mai mult decât atât, o personalitate activă, implicată, care transformă teoria în proiecte concrete. Aș spune că sunteți un veritabil liant între doctrină și practică. Pentru cititorii Revistei Române de Dreptul Muncii care încă nu vă cunosc, vă rog să ne spuneți câteva lucruri despre parcursul dumneavoastră profesional.

 

Corneliu Bențe: Parcursul meu profesional a fost o continuare firească a pasiunii pentru drept, pentru muncă, justiție socială și, mai ales, pentru echilibrul dintre părțile implicate în relațiile de muncă. De-a lungul timpului, am înțeles că dreptul muncii nu este doar o materie juridică, ci un instrument esențial pentru coeziune socială și dezvoltare sustenabilă. Fiecare etapă din cariera mea a fost ghidată de dorința de a contribui concret la consolidarea unui cadru legal echitabil și funcțional, în care respectul reciproc și dialogul social să devină repere fundamentale.

„dreptul muncii nu este doar o materie juridică, ci un instrument esențial pentru coeziune socială și dezvoltare sustenabilă”

 

A.C.: De ce ați ales dreptul muncii? Cine v-a inspirat?

C.B.: Dreptul muncii m-a ales, într-un fel. Mi s-a părut întotdeauna că este ramura cea mai vie a dreptului, cea care se intersectează cel mai direct cu viața de zi cu zi a oamenilor. Relația angajat-angajator este una complexă și profund umană. Am avut norocul să întâlnesc oameni de excepție… este bine-cunoscut că sunt un discipol al profesorului Alexandru Țiclea, cel care m-a făcut să înțeleg că în relațiile de muncă nu există doar legi, drepturi și obligații. Există în primul rând OAMENI și legile muncii lor! De asemenea, colaborările internaționale cu experți din alte sisteme juridice m-au ajutat să înțeleg cât de important este să promovăm și în România o cultură solidă a relațiilor de muncă, bazată pe profesionalism, echitate și standarde clare.

„în relațiile de muncă nu există doar legi, drepturi și obligații. Există în primul rând OAMENI și legile muncii lor!”

 

A.C.: Ați pus bazele profesiei de Expert în legislația muncii. Cum a apărut această inițiativă și ce impact are în piață?

C.B.: Inițiativa de a crea profesia de Expert în legislația muncii a apărut dintr-o nevoie concretă identificată în piața muncii din România: aceea de a avea specialiști dedicați exclusiv acestui domeniu, cu un profil profesional clar și competențe recunoscute formal. În calitate de președinte-fondator al Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii (UNELM), am considerat că este esențial ca această profesie să nu rămână doar o practică informală, ci să fie reglementată și standardizată printr-un demers instituțional coerent.

În acest sens, am coordonat elaborarea și promovarea standardului ocupațional al Expertului în legislația muncii, un document esențial care definește aptitudinile, responsabilitățile și rolurile specifice acestui profesionist. Standardul a fost aprobat oficial de Autoritatea Națională pentru Calificări și este astăzi instrumentul de referință pentru formarea, certificarea și încadrarea profesioniștilor în acest domeniu.

Un moment esențial de recunoaștere legislativă a profesiei l-a constituit adoptarea Legii nr. 213/2020, care a modificat Codul muncii, introducând în mod explicit noțiunea de consultant extern specializat în legislația muncii, precum și reglementarea serviciilor externe specializate în resurse umane și salarizare care vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii. Aceste prevederi legale confirmă, la nivel normativ, ceea ce profesioniștii din domeniu solicitau de ani de zile: integrarea competențelor de specialitate în arhitectura relațiilor de muncă moderne.

Această profesie nu răspunde doar unei cerințe de reglementare, ci reflectă o schimbare de paradigmă: organizațiile – publice sau private – au nevoie de profesioniști care să asigure o asistență tehnică de înaltă calificare, redactarea corectă a documentației, aplicarea coerentă a normelor legale și concilierea conflictelor individuale de muncă.

Prin activitatea UNELM, ne-am angajat să promovăm nu doar interesele profesionale ale membrilor noștri, ci și o cultură a responsabilității, integrității și profesionalismului în aplicarea legislației muncii. Cred cu tărie că profesia de Expert în legislația muncii este una de viitor, adaptată realităților complexe ale pieței muncii și perfect racordată la standardele europene și internaționale.

„profesia de Expert în legislația muncii este una de viitor, adaptată realităților complexe ale pieței muncii”

 

 

A.C. Colaborați activ și internațional. Ne puteți spune mai multe despre aceste proiecte?

C.B: Colaborarea internațională reprezintă una dintre direcțiile esențiale ale activității mele profesionale, întrucât domeniul relațiilor de muncă este din ce în ce mai conectat la dinamica globală. Sunt membru fondator al World Association of Labor Professions, o organizație internațională care reunește specialiști din diferite țări și care are ca scop promovarea unor practici unitare și moderne în domeniul legislației muncii, al resurselor umane și al dialogului social.

Această structură funcționează ca o platformă de cooperare profesională, unde se discută și se compară modele naționale, se dezvoltă instrumente comune și se creează punți între profesioniști din sisteme juridice și culturale diferite. Faptul că România este reprezentată activ în această asociație este o recunoaștere a progreselor făcute în acest domeniu, dar și o oportunitate de a ne face vocea auzită și de a contribui direct la elaborarea unor standarde profesionale la nivel european și internațional.

Prin intermediul acestor colaborări, dezvoltăm proiecte concrete – de la schimburi de experiență și parteneriate instituționale, până la inițiative comune de cercetare aplicată, cursuri de formare transnaționale și conferințe de specialitate. Scopul este acela de a învăța unii de la alții, de a aduce în România bune practici internaționale și, în același timp, de a exporta expertiza noastră în domenii-cheie ale legislației muncii.

Cred că viitorul profesiei noastre este unul global, iar colaborarea internațională nu mai este un lux, ci o necesitate pentru oricine dorește să rămână relevant și bine pregătit într-o lume aflată în permanentă transformare. De fapt, noi, experții în legislația muncii, indiferent de țara sau continentul în care ne desfășurăm activitatea credem că o lume a muncii mai bună nu se construiește doar prin reguli, ci și prin oameni care aleg să asculte, să colaboreze și să creeze împreună.

„colaborarea internațională nu mai este un lux, ci o necesitate pentru oricine dorește să rămână relevant și bine pregătit”

 

A.C.: Aveți o prezență activă în mediul online, inclusiv podcasturi. Ce v-a determinat să explorați această direcție?

C.B: Am considerat întotdeauna că este foarte important ca informațiile din domeniul dreptului muncii să fie explicate clar și pe înțelesul tuturor, nu doar al specialiștilor. Tocmai de aceea, am ales să fiu activ în mediul online și să folosesc instrumente moderne de comunicare, cum ar fi podcasturile. Acestea permit o abordare mai relaxată, dar totodată bine documentată, în care pot explica noutăți legislative, situații practice sau probleme frecvente cu care se confruntă atât angajații, cât și angajatorii.

Formatul audio este accesibil și comod – poți asculta un episod în drum spre serviciu sau în pauza de prânz, fără a fi nevoie de un efort suplimentar de lectură. Este o formă modernă de educație juridică informală, adaptată ritmului vieții de astăzi și, în același timp, o punte de legătură între teorie și practică.

Am primit multe mesaje de la oameni care mi-au spus că, datorită acestor materiale, au înțeles mai bine drepturile și obligațiile lor la locul de muncă. Asta m-a convins că merită să continui în această direcție și chiar să dezvolt mai departe proiectul. Trăim într-o epocă digitală, iar dacă vrem ca dreptul muncii să fie relevant, el trebuie comunicat în forme accesibile și apropiate de publicul larg.

„este foarte important ca informațiile din domeniul dreptului muncii să fie explicate clar și pe înțelesul tuturor”

 

A.C.: Construiți o nouă generație de profesioniști conectați la spiritul antreprenorial. Ce aptitudini trebuie să aibă expertul de mâine?

C.B.: Expertul în legislația muncii de mâine trebuie să fie mai mult decât un bun cunoscător al legii. Lumea muncii se schimbă rapid, iar provocările din piață devin din ce în ce mai complexe. De aceea, viitorii profesioniști din acest domeniu trebuie să fie pregătiți să răspundă unor nevoi diverse, venite atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților.

Este esențial ca expertul să aibă o viziune integrată, să înțeleagă contextul economic, social și tehnologic în care își desfășoară activitatea. Trebuie să fie flexibil, adică să se adapteze ușor la schimbări legislative, dar și la dinamica organizațională; să fie empatic, pentru a putea comunica eficient cu oameni aflați uneori în situații tensionate sau sensibile; să aibă viziune strategică, în sensul de a anticipa riscuri și de a propune soluții preventive.

În plus, competențele digitale devin obligatorii – trăim într-o lume a documentelor electronice, a semnăturii digitale, a platformelor de management al resurselor umane. De aceea, expertul de mâine trebuie să înțeleagă acest ecosistem digital și să se simtă confortabil în lucrul cu noile tehnologii.

Dar, dincolo de toate acestea, rămân fundamentale gândirea critică, capacitatea de analiză și, mai ales, etica profesională. Un expert în legislația muncii trebuie să rămână un factor de echilibru și de încredere, capabil să îmbine legea cu realitatea practică și să construiască punți, nu bariere, între părțile implicate în relațiile de muncă.

„expertul de mâine trebuie să înțeleagă acest ecosistem digital”

 

A.C.: Despre inteligența artificială – un subiect de actualitate. Ce oportunități și riscuri identificați?

C.B.: Inteligența artificială nu trebuie privită ca o amenințare, ci mai degrabă ca o oportunitate – atât timp cât este utilizată responsabil și reglementată etic. În contextul relațiilor de muncă, AI are potențialul de a aduce îmbunătățiri reale: de la automatizarea sarcinilor repetitive și procesarea eficientă a datelor, până la optimizarea proceselor proiectare / reproiectare a modelelor de organizare a muncii.

Cu toate acestea, beneficiile vin la pachet cu provocări serioase. Este inevitabil ca unele locuri de muncă să dispară sau să se transforme profund, ceea ce va impune recalificarea și adaptarea competențelor pentru un număr mare de angajați. Nu toată lumea este pregătită pentru această tranziție, motiv pentru care angajatorii au un rol esențial în susținerea programelor de formare și reconversie profesională.

Totodată, trebuie să fim conștienți că, oricât de avansată ar fi tehnologia, inteligența artificială nu poate înlocui inteligența umană acolo unde este nevoie de judecată, creativitate, empatie, dialog sau negociere. De aceea, susțin o abordare echilibrată: să fim prudenți în implementarea acestor tehnologii, dar și deschiși către învățare și inovare continuă.

Sunt convins că viitorul muncii va fi construit de oameni, împreună cu tehnologia, și nu în opoziție cu aceasta. Cheia va fi capacitatea noastră de adaptare și modul în care vom integra aceste instrumente în viața profesională, păstrând în centru demnitatea muncii și echilibrul social.

„viitorul muncii va fi construit de oameni, împreună cu tehnologia, și nu în opoziție cu aceasta”

 

 

A.C.: Ce modificări importante anticipați în legislația muncii? Ce v-ați dori să se schimbe?

C.B.: În următorii ani, mă aștept ca legislația muncii să evolueze într-o direcție tot mai flexibilă și adaptată realităților actuale ale pieței muncii. Una dintre principalele tendințe va fi, fără îndoială, accentuarea flexibilității contractuale, pentru a permite angajatorilor și angajaților să își organizeze mai eficient activitatea, în funcție de specificul acesteia și de nevoile personale sau profesionale.

De asemenea, va deveni din ce în ce mai important echilibrul între viața profesională și cea personală. Oamenii caută tot mai mult să-și păstreze sănătatea mintală și timpul pentru familie, iar legislația ar trebui să reflecte această schimbare de mentalitate, oferind soluții clare privind programul de lucru flexibil, munca la distanță și alte forme alternative de organizare a activității.

Telemunca și digitalizarea sunt deja realități în multe domenii, dar cadrul legal trebuie adaptat mai bine pentru a sprijini aceste transformări.

Un alt aspect important este simplificarea procedurilor birocratice. În prezent, legislația muncii include o serie de obligații formale care consumă timp și resurse, fără să aducă întotdeauna beneficii reale. Mi-aș dori o reformă care să reducă aceste sarcini administrative, dar care să păstreze esențialul: interesul economic al angajatorilor și protecția lucrătorilor.

În final, cred că este esențial să promovăm responsabilizarea tuturor actorilor implicați în relațiile de muncă – de la angajatori, la salariați, autorități și consultanți – pentru ca legislația să nu fie doar o colecție de reguli rigide, ci un instrument util tuturor.

„una dintre principalele tendințe va fi, accentuarea flexibilității contractuale”

 

A.C.: Cum ați descrie anul 2025 din punct de vedere al pieței muncii?

C.B.: Anul 2025 va fi, cu siguranță, un an al tranzițiilor profunde în piața muncii. Modelul clasic de muncă de la birou, cu program fix, pare că va fi înlocuit, treptat, de modele mai flexibile, cum ar fi munca hibridă sau complet „remote”. Acest lucru va avea un impact direct asupra modului în care sunt organizate echipele, relațiile de muncă și chiar cultura organizațională. Evident că și în domeniile unde procesele de muncă nu permit munca la distanță vom asista la ample procese de reproiectare a modelelor de organizare a muncii.

Vom vedea, de asemenea, o schimbare în stilul de leadership: liderii de succes nu vor mai fi cei autoritari, ci aceia care știu să inspire, să comunice empatic, să gestioneze echipe de la distanță și să construiască încredere într-un mediu de lucru tot mai sensibil.

În acest context, va fi nevoie de viziune, adaptabilitate și curaj – atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților. Cei care vor înțelege rapid schimbările și vor fi dispuși să învețe lucruri noi vor avea un avantaj clar. În același timp, vor apărea și provocări legate de securitatea locului de muncă, de echilibrul emoțional al angajaților și de menținerea unui cadru legal actualizat.

Pe scurt, cred că 2025 va fi un an efervescent, de reconfigurare a muncii, în care succesul va depinde de capacitatea noastră de a îmbina tehnologia cu valorile umane esențiale: colaborarea, respectul și încrederea reciprocă.

„liderii de succes nu vor mai fi cei autoritari, ci aceia care știu să inspire, să comunice empatic”

 

A.C.: Pentru final, cine este omul Corneliu Bențe, dincolo de profesionist?

C.B.: Dincolo de cariera profesională, sunt pasionat de tot ceea ce înseamnă descoperire – fie ea interioară sau în raport cu lumea din jur. Îmi place să citesc, să explorez idei, să învăț lucruri noi, chiar dacă, trebuie să recunosc, nu întotdeauna am timpul pe care mi-l doresc pentru lectură.

Îmi găsesc energia în natură – este modul meu de a mă reconecta, de a gândi limpede și de a-mi reîncărca bateriile. Îmi place să călătoresc, să explorez culturi, idei, să cunosc oameni. Cred că deschiderea către diversitate ne face mai buni și mai înțelepți, nu doar ca profesioniști, ci mai ales ca oameni. Cred în echilibru și în bucuria lucrurilor simple. Timpul petrecut cu familia rămâne cel mai prețios pentru mine.

A.C.: Stimate Domnule Bențe vă mulțumim pentru interviul acordat și pentru spiritul dinamic pe care îl aduceți în spațiul relațiilor de muncă aflate și ele într-o accelerată transformare.