Provocările Kurzarbeit, ce nu știu încă angajatorii – Av. Laura Georgescu

Interviu cu Dna. Laura Georgescu, avocat, expert în legislația muncii, conf. univ. dr. la Universitatea Ecologică din București, Redactor-șef și referent de specialitate la Revista Română de Dreptul Muncii.

Cu o bogată experiență în aplicarea dreptului muncii, dna. avocat este Membru de onoare al Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii, dar și autor și coautor a mai multor articole, cursuri universitare, tratate și monografii privind legislația muncii. Dna. Georgescu este un lector apreciat, susținând în mod frecvent cursuri și seminarii în domeniul dreptului muncii.

Editura Wolters Kluwer România: Doamnă avocat, anul 2020 a adus schimbări semnificative în domeniul relațiilor de muncă, mai ales prin amploarea fără precedent a telemuncii, dar și a intervenției statului prin măsuri de sprijin pentru angajatorii aflați în dificultate. Iată că la început de august Guvernul implementează noi măsuri. Cum apreciați, din perspectiva unui practician, contextul actual al relațiilor de muncă într-o economie puternic afectată de pandemia Covid-19?

Laura Georgescu: Problemele resimțite la nivelul economiei ca urmare a situației speciale în care ne aflăm au afectat toate domeniile de activitate. Situațiile de criză s-au extins asupra majorității angajatorilor și angajaților. Este mai mult decât previzibilă o criză a locurilor de muncă și o creștere a șomajului în viitorul apropiat. Evident, este prevăzută o contracție majoră a economiei UE și implicit a economiei României.

În acest context, angajatorii manageriază din ce în ce mai greu raportul de muncă. Impactul din anumite domenii de activitate a fost și este foarte mare și mă refer îndeosebi la sectoarele HORECA, dar și din cele care au legătură cu acest sector ori din industria prelucrătoare și comerț. Din acest motiv, autoritățile UE și cele ale României au urmărit implementarea unor măsuri pentru protecția atât a salariaților, cât și a angajatorilor.

Editura Wolters Kluwer România: Care sunt dificultățile angajatorilor în contextul actual al relaţiilor de muncă?

Laura Georgescu: Angajatorii au fost nevoiți să se adapteze rapid noului context, fără a avea vreo estimare clară a duratei acestei situații de excepție. Au acționat rapid, cu un minimum de informații și fără a cunoaște în totalitate consecințele juridice ale actelor pe care le-au încheiat.

Consider că ei pot apela fie la ajutor specializat, fie la surse concrete de informare, cum sunt, de exemplu, webinariile pe care le organizați, care le dau posibilitatea să ceară sfaturi sau să obțină soluții pentru problemele lor concrete.

Ca avocat de dreptul muncii, din practică, observ că angajatorii au dificultăţi reale de aplicare a măsurilor existente, ținând cont de toate implicațiile acestora. Ca exemple pot menţiona:

◦ insuficienta înțelegere a contractului de telemuncă și, în consecință, aplicarea deficitară a reglementărilor
◦ lipsa actelor adiționale necesare care să acopere toate aspectele ce ar putea fi verificate în cadrul unui control al ITM și care ar asigura protecția angajatorului în eventualitatea unui conflict de muncă
◦ neînțelegerea obligațiilor ce revin angajatorului
◦ aplicarea defectuoasă a măsurilor de protecție a muncii

Editura Wolters Kluwer România: Ce măsuri au fost luate până în prezent şi unde se mai pot aduce îmbunătăţiri?

Laura Georgescu: Este nevoie de reglementări și proceduri clare în ce privește protecția companiilor, a lucrătorilor, reguli transparente și comunicate din timp pentru a sprijini companiile să păstreze cât mai mulți lucrători sau să acorde compensații celor aflați în șomaj tehnic ori care vor fi concediați pentru motive economice/reorganizare.

Este necesară o „viziune” economică, o predictibilitate cât mai clară pentru a anticipa riscurile care pot apărea în perioada următoare și pentru a se lua din timp măsurile de protecție cele mai eficiente pentru companii dar și pentru lucrători. Digitalizarea și folosirea sistemelor inteligente devine o necesitate și implementarea lor în economie poate ajuta la o revenire cât mai rapidă.

Până acum, până la adoptarea O.U.G. nr. 132/2020, principalele măsuri au vizat:

◦ reglementarea de către Guvern și/ori Parlament a unor cheltuieli ale angajatorului privind lucrătorii

◦ facilitarea flexibilizării programului de lucru sau a modalității de lucru punând accent pe munca la distanță (acolo unde a fost posibil)

◦ adoptarea unor derogări de la legislația muncii, de exemplu, în ce privește telemunca

◦ implementarea unor măsuri fiscale de anulare a unor datorii, de amânare a plății impozitelor și taxelor etc.

◦ reglementarea unor măsuri de sancționare mai drastică a celor care nu respectă normele legale impuse de autorități

◦ implementarea unor măsuri suplimentare de protecție a lucrătorilor, pe care angajatorul a fost nevoit să le ia în contextul actual, dar care au implicat cheltuieli mai mari decât de obicei, aceasta ducând la pierderi.

Editura Wolters Kluwer România: Cum apreciați eficiența acestor măsuri?

Laura Georgescu: Desigur, s-au făcut eforturi de flexibilizare și compensare, dar nu suficient de eficiente mai ales pentru anumite sectoare de activitate. S-a discutat despre industria HORECA și Guvernul a afirmat că nu are un impact semnificativ asupra PIB, dar consider că nu au luat în calcul milioanele de lucrători afectați de această situație care lucrau și lucrează în acest sector, dar nici în celelalte sectoare de activitate care susțin HORECA (transport, turism etc.).

Unii angajatori au fost nevoiți să își închidă activitatea, alții au făcut concedieri masive, fie individuale, fie colective. Unele companii și-au pierdut personalul, acesta demisionând, angajații motivând că nu mai pot rămâne pe motivul nesiguranței veniturilor sau a programului.
Așa cum am mai afirmat, măsurile nu au avut eficiență în toate sectoarele de activitate și mai ales asupra lucrătorilor. Astfel foarte mulți au fost concediați și vor urma concedieri colective masive în următoarea perioadă.

Editura Wolters Kluwer România: Ce aduce nou O.U.G. nr. 132/2020 din punct de vedere al relațiilor de muncă?

Laura Georgescu: Pentru a veni în sprijinul angajatorilor a fost adoptată O.U.G. nr. 132/2020 privind măsurile de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Acest tip de susținere a companiilor și a salariaților este nou în România, dar este necesar, considerăm noi. O.U.G. nr. 132/2020 reglementează posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaților, fără ca aceștia să suporte o reducere a salariului și încearcă să susțină companiile care au probleme din cauza reducerii activității sau a diminuării veniturilor lor.

Principalele măsurile aduse de O.U.G. nr. 132/2020 sunt:

◦ angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă

◦ profesioniștii și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației beneficiază, la cerere, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de pe anul 2020

◦ persoanele care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri), care desfășoară activități în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, pot beneficia de la bugetul de stat de o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă

◦ angajaților care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la trei luni, până la 31 decembrie 2020, dar nu mai mult de o perioadă de trei luni, li se asigură decontarea unei părți din salariul acordat acestora, suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate în aceste locuri de muncă, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe anul 2020 aferent perioadei lucrate

◦ pentru activitatea desfășurată în regim de telemuncă, se acordă, o singură dată, angajatorilor pentru fiecare telesalariat un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei în scopul achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă

Editura Wolters Kluwer România: Ce trebuie să ştie angajatorul când pune în practică aceste măsuri şi la ce riscuri se expune?

Laura Georgescu: Aceste măsuri vin cu o serie obligaţii pentru angajatori, cu necesitatea respectării unor interdicţii şi a unor proceduri.
Angajatorul trebuie să înțeleagă cum se aplică măsurile prevăzute de O.U.G. nr. 132/2020 și cum se corelează acestea cu măsurile deja existente. Trebuie să respecte toate prevederile dreptului muncii referitoare la actele adiționale încheiate. Actul normativ în discuție este unul care derogă de la Codul muncii. Adică, el se aplică cu prioritate.
Deoarece statul preia din povara financiară a angajatorului şi acordă indemnizaţii, trebuie să fim conştienţi că va urma o verificare drastică a modului de implementare a măsurilor menţionate. Şi mă refer aici îndeosebi la controalele ITM.

Ca exemplu, pe baza modificărilor intervenite până acum, până la adoptarea O.U.G. nr. 132/2020, Inspecţia Muncii, numai în luna august a aplicat 4223 sancțiuni contravenționale, din care amenzi în cuantum de 1.370.500 lei la un număr de 7533 angajatori controlaţi, în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Cred ca va urma o intensificare a controalelor ITM, mai ales că statul preia o parte din impactul negativ al pandemiei prin măsuri de ajutor social.
O.U.G. nr. 132/2020 prevede și o serie de contravenții. Deci sancțiunile pot veni și din această sferă de reglementare.

În concluzie, angajatorul trebuie să îşi ia toate măsurile de protecţie, să se informeze şi să aplice corect aceste măsuri cu caracter excepţional.

Editura Wolters Kluwer România: În webinarul organizat împreună cu Wolters Kluwer România pe tema Ordonanței nr. 132/2020, ce intenționați să transmiteți participanților?

Laura Georgescu: În webinarul privind „ordonanța Kurzarbeit” intenționez să atrag atenția asupra aplicării corecte a noilor măsuri, mai ales asupra modului în care acestea se integrează în reglementările generale de dreptul muncii. Voi insista pe aspectele practice și pe actele în care angajatorul trebuie să ateste corect măsurile pe care intenționează să le implementeze.
Vom încerca să găsim soluții cât mai bune pentru ca angajatorul să poată să găsească modalități eficiente pentru flexibilizarea muncii, să țină cont de toate drepturile salariatului pentru a nu fi ulterior tras la răspundere, dar și pentru a-și proteja resursele umane din unitate.

Flexibilizarea reglementată de Guvern prin O.U.G. nr. 132/2020 poate fi o soluție pentru ambele părți – angajator și lucrător. Ea poate fi văzută și prin perspectiva muncii de acasă – prin transformarea contractelor de muncă, în contracte cu munca la domiciliu sau telemuncă. Angajatorul trebuie să cunoască bine diferențele între aceste două tipuri de contracte, care sunt clauzele obligatorii și cum se pot ele modifica.

Editura Wolters Kluwer România: Doamnă avocat, vă mulțumim pentru interviu și așteptăm cu interes prezentarea dumneavoastră din cadrul webinarului!

---

Webinarul Kurzarbeit. Noi măsuri de flexibilitate și muncă de acasă din 18 septembrie 2020, poate fi accesat în platforma de documentare juridică Sintact.ro.

Evenimentele Wolters Kluwer România, disponibile în perioada următoare exclusiv online, în Sintact.ro, oferă profesioniștilor o sursă sigură de informații asupra actualității juridice și economice. Lectorii evenimentelor vin din mediul academic sau sunt practicieni recunoscuți național și internațional.

Cele mai noi apariții legislative, tendințele jurisprudențiale și controversele apărute în practica judiciară sunt dezbătute interactiv în cadrul webinariilor Wolters Kluwer România.

Lectorii și moderatorii sunt printre cei mai buni specialiști ai domeniilor de drept abordate. Pe lângă aceștia, invităm personalități europene și internaționale ale dreptului pentru a ține pasul cu cele mai recente preocupări regionale și globale din sfera afacerilor, fiscalității și achizițiilor publice.