Legislația în domeniul achizițiilor publice, sectoriale și al concesiunilor a suferit o serie de modificări importante, menite să clarifice anumite prevederi interpretabile și/sau care au generat dispute în practică. Noutățile legislative au fost introduse prin recent adoptata Hotărâre de Guvern nr. 336/19.04.2023, care modifică normele metodologice de aplicare ale legislației primare aplicabile celor trei domenii.
În continuare ne propunem abordarea principalelor modificări aduse Normelor metodologice de aplicare ale Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice („Normele Metodologice”):
∘ Valoarea contractului. Se introduce obligația, pentru autoritățile contractante, de a calcula valoarea estimată a unei achizitii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, cu luarea în considerare a oricăror eventuale forme de opțiuni şi prelungiri ale contractului, prevăzute în mod explicit în documentele achiziției. Totodată, cu titlu de noutate, se stabilește că anunțul de participare/ simplificat trebuie să conțină și estimarea valorii maxime a acordului-cadru.
∘ Alegerea tipului de procedură de atribuire. Sunt aduse clarificări privind modalitatea de alegere a procedurii de atribuire de către autoritățile contractante. Astfel, cadrul legislativ devine mai suplu prin modificarea parțială a alin. (2) și abrogarea în integralitate a alin. (4) al art. 17 din Normele Metodologice, care stabilea maniera de alegere a procedurii de atribuire în funcție de mai multe considerente, în cazul contractelor de achiziție publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, prevederi ce erau de altfel dublate și în cadrul art. 9 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.
Totodată, o altă noutate considerabilă este reprezentată și de clarificarea adusă cu privire la inaplicabilitatea procedurii de negociere fără publicare prealabilă ca urmare a intervenirii rezilierii, rezoluțiunii, denunțării unilaterală sau a încetării anticipate a contractelor de achiziție publică aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropean prevăzute la art. 235 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Astfel, Guvernul stabilește indirect că aceste cauze nu sunt în măsură a întruni condițiile pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
∘ Achiziția de produse cu impact asupra mediului. Prin introducerea unei noi anexe la Normele Metodologice, se definesc categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață (spre exemplu, alimentele, produsele textile, hârtia de copiat, mobilierul, computerele, echipamentele de procesare a imaginii, echipamentele electrice și electronice utilizate în sectorul asistenței medicale, precum și altele asemenea). Pentru achiziția acestor produse, se va utiliza criteriul „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, cu o pondere maximă de 40% alocată factorului „preț”. Va fi interesant de observat ce efect va avea în practică această modificare, din moment ce printre produsele cu impact asupra mediului sunt incluse și produse uzuale precum alimentele, hârtia de copiat sau produsele textile.
∘ Garanțiile. Se statuează expres că autoritățile contractante nu au dreptul de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită instituție de credit bancară, instituție financiară nebancară ori societate de asigurări, respectiv de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele emise de unele dintre aceste instituții sau societăți de asigurări.
∘ Documentele constatatoare. Se modifică prevederile ce stabilesc dinamica documentelor constatatoare. Astfel, acum este obligatorie publicarea acestora în SEAP in termenul prevăzut pentru emiterea lor, cu excepția celor așa-zis „negative”, care se publică în SEAP în termen de 60 de zile de la data emiterii (în afara cazului în care efectele acestora au fost suspendate printr-o hotărâre a instanțelor judecătorești).
Mai mult, autoritățile contractante au acum dreptul (și nu obligația) de a emite documente constatatoare pe perioada derulării contractului, la fiecare 90 de zile de la momentul semnării contractului, în cadrul cărora vor fi consemnate cel puțin stadiul contractului şi, dacă este cazul, eventualele întârzieri/ deficiențe în implementarea contractului, precum şi eventualele daune cauzate din culpa contractantului.
∘ Alte obligații noi pentru autoritățile contractante. S-a modificat temeiul pentru prelungirea termenului de elaborare a ofertelor, astfel că prelungirea se va face acum inclusiv dacă se modifică documentația de atribuire, și nu doar specificațiile tehnice ca până acum, în măsura în care totuși modificările presupun timp suplimentar pentru reacția potențialilor ofertanți.
Tot cu titlu de noutate, autoritățile contractante au acum obligația de a le transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere a ofertelor tuturor operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința de deschidere a ofertelor.
O importanță practică aparte o are și eliminarea termenului minim de o zi lucrătoare pentru oferirea răspunsului la solicitările de clarificări înaintate de comisia de evaluare.
O altă modificare binevenită este stabilirea obligativității autorităților contractante de a publica în SEAP data finalizării, respectiv a încetării contractului, chiar dacă în această privință nu este stabilit un termen expres de publicare.
În continuare ne propunem abordarea principalelor modificări aduse Normelor metodologice de aplicare ale Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice („Normele Metodologice”):
∘ Valoarea contractului. Se introduce obligația, pentru autoritățile contractante, de a calcula valoarea estimată a unei achizitii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, cu luarea în considerare a oricăror eventuale forme de opțiuni şi prelungiri ale contractului, prevăzute în mod explicit în documentele achiziției. Totodată, cu titlu de noutate, se stabilește că anunțul de participare/ simplificat trebuie să conțină și estimarea valorii maxime a acordului-cadru.
∘ Alegerea tipului de procedură de atribuire. Sunt aduse clarificări privind modalitatea de alegere a procedurii de atribuire de către autoritățile contractante. Astfel, cadrul legislativ devine mai suplu prin modificarea parțială a alin. (2) și abrogarea în integralitate a alin. (4) al art. 17 din Normele Metodologice, care stabilea maniera de alegere a procedurii de atribuire în funcție de mai multe considerente, în cazul contractelor de achiziție publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, prevederi ce erau de altfel dublate și în cadrul art. 9 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.
Totodată, o altă noutate considerabilă este reprezentată și de clarificarea adusă cu privire la inaplicabilitatea procedurii de negociere fără publicare prealabilă ca urmare a intervenirii rezilierii, rezoluțiunii, denunțării unilaterală sau a încetării anticipate a contractelor de achiziție publică aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropean prevăzute la art. 235 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Astfel, Guvernul stabilește indirect că aceste cauze nu sunt în măsură a întruni condițiile pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
∘ Achiziția de produse cu impact asupra mediului. Prin introducerea unei noi anexe la Normele Metodologice, se definesc categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață (spre exemplu, alimentele, produsele textile, hârtia de copiat, mobilierul, computerele, echipamentele de procesare a imaginii, echipamentele electrice și electronice utilizate în sectorul asistenței medicale, precum și altele asemenea). Pentru achiziția acestor produse, se va utiliza criteriul „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, cu o pondere maximă de 40% alocată factorului „preț”. Va fi interesant de observat ce efect va avea în practică această modificare, din moment ce printre produsele cu impact asupra mediului sunt incluse și produse uzuale precum alimentele, hârtia de copiat sau produsele textile.
∘ Garanțiile. Se statuează expres că autoritățile contractante nu au dreptul de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită instituție de credit bancară, instituție financiară nebancară ori societate de asigurări, respectiv de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele emise de unele dintre aceste instituții sau societăți de asigurări.
∘ Documentele constatatoare. Se modifică prevederile ce stabilesc dinamica documentelor constatatoare. Astfel, acum este obligatorie publicarea acestora în SEAP in termenul prevăzut pentru emiterea lor, cu excepția celor așa-zis „negative”, care se publică în SEAP în termen de 60 de zile de la data emiterii (în afara cazului în care efectele acestora au fost suspendate printr-o hotărâre a instanțelor judecătorești).
Mai mult, autoritățile contractante au acum dreptul (și nu obligația) de a emite documente constatatoare pe perioada derulării contractului, la fiecare 90 de zile de la momentul semnării contractului, în cadrul cărora vor fi consemnate cel puțin stadiul contractului şi, dacă este cazul, eventualele întârzieri/ deficiențe în implementarea contractului, precum şi eventualele daune cauzate din culpa contractantului.
∘ Alte obligații noi pentru autoritățile contractante. S-a modificat temeiul pentru prelungirea termenului de elaborare a ofertelor, astfel că prelungirea se va face acum inclusiv dacă se modifică documentația de atribuire, și nu doar specificațiile tehnice ca până acum, în măsura în care totuși modificările presupun timp suplimentar pentru reacția potențialilor ofertanți.
Tot cu titlu de noutate, autoritățile contractante au acum obligația de a le transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere a ofertelor tuturor operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința de deschidere a ofertelor.
O importanță practică aparte o are și eliminarea termenului minim de o zi lucrătoare pentru oferirea răspunsului la solicitările de clarificări înaintate de comisia de evaluare.
O altă modificare binevenită este stabilirea obligativității autorităților contractante de a publica în SEAP data finalizării, respectiv a încetării contractului, chiar dacă în această privință nu este stabilit un termen expres de publicare.
