Executorul judecătoresc între serviciul public şi finanţarea privată a executării silite. Remuneraţia, cheltuielile procedurale şi arhiva publică în perspectiva dreptului intern, constituţional şi convenţional

IV. Lipsa bunurilor urmăribile. Existența creanței executorului judecătoresc, efectivitatea recuperării și necesitatea unui mecanism rezidual de protecție

4.1. Lipsa bunurilor urmăribile ca motiv legal de încetare a executării silite

C. proc. civ.Art. 703 alin. (1) pct. 2 iar nu exclusiv cu rezultatul obținut.face necesară stabilirea onorariului în raport cu actele efectiv îndeplinite,, ceea ce după o procedură îndelungată și costisitoaresau, dimpotrivă, după o activitate redusă ca durată poate interveni, prin urmare,Imposibilitatea recuperării Această distincție este relevantă pentru aprecierea activității executorului. În primul caz, executorul trebuie să demonstreze efectuarea unor verificări suficiente pentru a concluziona că patrimoniul nu conține bunuri urmăribile. În cel de-al doilea caz, el poate fi obligat să îndeplinească acte suplimentare, precum evaluarea, publicitatea vânzării, organizarea unor licitații succesive ori examinarea impedimentelor juridice care împiedică valorificarea. „Executarea silită încetează dacă: [...] 2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri.”prevede că

„În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt şi în drept, cu menţionarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi debitorului.”: art. 703 alin. (2) C. proc. civ.Potrivit

„În cazurile prevăzute la art. 703 alin. (1) pct. 2 se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.”art. 705 alin. (1) C. proc. civ. Însă, încetarea executării pentru lipsa bunurilor nu stinge dreptul material al creditorului și nu transformă lipsa actuală a activelor într-o imposibilitate definitivă de recuperare. De altfel, potrivit

4.2. Activitatea obligatorie anterioară constatării lipsei bunurilor urmăribile

obligă terții, instituțiile publice, instituțiile de credit și alte persoane să furnizeze executorului datele și documentele apreciate ca necesare realizării executării și îi recunoaște accesul la registrele publice care conțin informații despre bunurile susceptibile de urmărire.art. 660 C. proc. civ. instituie obligația debitorului de a declara toate bunurile și veniturile sale, sub sancțiunile prevăzute de lege, iar art. 647 alin. (2) C. proc. civ. permite executorului să îi solicite debitorului lămuriri scrise privind veniturile și bunurile sale, inclusiv cele aflate în coproprietate, precum și locul unde acestea se găsesc; C. proc. civ. art. 627 alin. (2)Totodată, art. 627 alin. (1) C. proc. civ. Concluzia că debitorul nu dispune de bunuri urmăribile nu poate fi formulată în mod legitim fără îndeplinirea obligației de rol activ prevăzute de

„Creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiţii, a executării silite, punându-i la dispoziţie şi mijloacele necesare în acest scop. El este obligat să avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare, potrivit dispoziţiilor luate de executor.”, potrivit căruia: art. 647 alin. (1) C. proc. civ.În același timp, credem că obligația de rol activ trebuie corelată și cu

4.3. Regimul juridic al cheltuielilor și al onorariului după încetarea executării

.raportul juridic născut între creditor și executor și cu obligația creditorului de a avansa mijloacele necesare cu alin. (6), și alin. (5)o asemenea interpretare a fost înlăturată prin jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți, care au corelat însăcu excepția onorariului, care ar rămâne definitiv neacoperit; Interpretat izolat, textul ar putea sugera că, în cazul lipsei bunurilor, creditorul plătește toate cheltuielile, „În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepţia onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripţie.” art. 670 alin. (5) C. proc. civ., Potrivit

Decizia C.C.R. nr. 272/2024Prin [i]Decizia C.C.R. nr. 295/2024, iar încheierea prin care onorariul a fost stabilit constituie titlu executoriu în favoarea sa. Curtea a reluat aceeași orientare prin „titular al unui drept de creanţă împotriva creditorului” s-a stabilit că executorul este [ii].prin raportare la creanța executorului față de creditor și că regimul legal trebuie interpretat dreptul executorului la onorariu nu este stins de insolvabilitatea debitorului urmărit, confirmând că

Decizia I.C.C.J. nr. 16/2021Această interpretare este consonantă și cu [iii]Decizia I.C.C.J. nr. 15/2016 de interesele creditorului și debitorului. De asemenea, prin executorul poate avea un interes patrimonial propriu, distinct, iar raportul obligațional privind cheltuielile de executare se naște subsecvent raportului execuțional, prin care s-a arătat că [iv] iar debitorul urmărit rămâne cel ce suportă în final costul executării, potrivit regulilor generale și dreptului de regres.debitorul imediat al remunerației în raportul profesional, Creditorul este lipsa bunurilor debitorului nu stinge onorariul și nu îl transformă într-o pierdere care trebuie suportată, în mod necesar, de executor. și că executorul nu este obligat să suporte și să avanseze el însuși cheltuielile executării. Consecința juridică este că„executarea nu reprezintă un serviciu public gratuit” a subliniat că

inclusiv cu ocazia reluării executării., după plata onorariului, creditorul dobândește dreptul de a recupera suma de la debitor atunci când starea patrimonială a acestuia o permitese impune ca legea să prevadă expres că, coerența sistemului. De aceea, opinăm că pentru acesta datorează remunerația executorului în timp ce jurisprudența stabilește că exclude formal onorariul executorului din categoria sumelor plătite de creditor, alin. (5), credem că rămâne insuficient clarificat circuitul complet al regresului creditorului după achitarea onorariului, întrucât art. 670 C. proc. civ.Totuși, la nivelul redactării

4.4. De ce existența unui titlu împotriva creditorului nu rezolvă integral problema

.efectivitatea economică a titlului depinde de solvabilitatea creditorului, de costul punerii sale în executare și de compatibilitatea obligației de plată cu accesul creditorului la justițieÎnsă, deși clarificarea jurisprudențială este esențială, ea nu elimină toate disfuncționalitățile. Existența unei creanțe și a unui titlu executoriu împotriva creditorului reprezintă o protecție juridică reală, însă

lipsa unei forme de ajutor sau garantare poate produce un efect descurajator echivalent., potrivit căreia executorul nu poate condiționa punerea în executare a hotărârii de plata anticipată a onorariului, urmărește tocmai prevenirea unui asemenea efect. Dacă, însă, creditorul știe că - în cazul foarte probabil al lipsei bunurilor debitorului - va deveni executat pentru plata onorariului, Legea nr. 188/2000din art. 39 alin. (3) , costul administrativ și profesional al valorificării titlului poate fi comparabil cu onorariul urmărit, ceea ce înseamnă că existența juridică a remediului nu îl face în mod automat eficient, atunci când timpul, formalitățile și costurile necesare recuperării depășesc avantajul economic al încasării. În al patrulea rând, transferarea integrală și imediată a onorariului asupra creditorului poate afecta accesul efectiv la executare. Interdicția cuprinsă în creanțele de valoare redusă În al treilea rând, pentru posibilitatea ca și cea de-a doua procedură să înceteze pentru lipsa bunurilor., cu sistemul riscă să producă o executare secundară destinată exclusiv recuperării costului primei executări În al doilea rând, executarea împotriva creditorului generează ea însăși costuri. Trebuie constituit un nou dosar, efectuate verificări patrimoniale, comunicate acte și, eventual, urmărite bunuri ori venituri. Astfel, în fapt, rămâne nerecuperată. împotriva sa poate conduce la un al doilea dosar fără realizarea rezultatului patrimonial. Într-o asemenea situație, deși creanța executorului este certă și executorie,încheierii executoruluiÎn primul rând, creditorul poate fi el însuși lipsit de bunuri urmăribile. O persoană fizică ce urmărește o creanță salarială, de întreținere, de despăgubire sau o creanță de valoare redusă poate să nu dispună de resurse pentru plata onorariului, iar executarea

Credem că această reformulare este mai exactă juridic și permite și construirea unor soluții proporționale, fără a transforma statul într-un garant universal al tuturor creanțelor profesionale.(când imposibilitatea recuperării de la debitorul urmărit este însoțită ori urmată de imposibilitatea creditorului de a achita onorariul și cheltuielile datorate executorului). o posibilă ineficacitate a circuitului juridic actual în situațiile de insolvabilitate succesivă sau cumulată a debitorului și creditorului ci ca inexistența unui debitor al remunerației, fiind Prin urmare, problema nu mai trebuie formulată ca

4.5. Ajutorul public judiciar: mecanism existent și limite structurale

din același act normativ permite stabilirea unui onorariu proporțional cu actele efectiv îndeplinite și atunci când executorul desemnat în cadrul ajutorului public judiciar nu finalizează executarea silită.art. 32 alin. (2) Totodată, „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: [...] c) plata onorariului executorului judecătoresc.” prevede: Art. 6 lit. c) din O.U.G. nr. 51/2008Dreptul pozitiv conține deja un mecanism prin care statul poate asigura plata onorariului executorului judecătoresc pentru creditorul eligibil și lipsit de resurse.

Decizia C.C.R. nr. 193 din 26 martie 2024 ., nu și celelalte cheltuieli materiale ale executăriiacoperă numai onorariul executorului judecătorescart. 6 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 le permite numai reduceri, eșalonări ori amânări la plata taxelor judiciare de timbru, astfel încât nu oferă un remediu pentru problematica analizată. În plus, Art. 42 , la anumite persoane juridice fără scop lucrativ. În schimb, creditorii persoane juridice cu scop lucrativ, întreprinderile mici, profesioniștii independenți și celelalte entități neeligibile nu pot obține plata onorariului executorului sau a cheltuielilor executării în temeiul acestei ordonanțe. art. 4 alin. (2), iar necesitatea protecției devine evidentă numai după constatarea lipsei bunurilor urmăribile ori după încetarea executării ca efect al insolvenței debitorului. Mai mult, domeniul de aplicare al ordonanței este limitat la persoanele fizice și, în condițiile speciale prevăzute de Nu este reglementată expres ipoteza în care creditorul a declanșat executarea fără să beneficieze inițial de ajutordin O.U.G. nr. 51/2008. art. 26 Însă mecanismul actual pornește, în principal, de la premisa că ajutorul a fost solicitat și acordat înaintea începerii ori în cursul executării, iar executorul a fost desemnat potrivit [v], acestea din urmă nefiind incluse în forma actuală de ajutor reglementată de lit. c).art. 670 alin. (3) C. proc. civ. a confirmat această delimitare, reținând că legiuitorul a separat onorariul executorului de celelalte costuri prevăzute de

Așadar, sistemul în vigoare protejează numai anumite categorii de creditori vulnerabili și numai în privința onorariului executorului, dar nu reglementează suficient cheltuielile materiale indispensabile, situația în care necesitatea ajutorului apare abia după începerea ori încetarea executării și nici cazul creditorilor persoane juridice care nu intră în domeniul personal al ordonanței.

reglementat distinct în Legea nr. 188/2000. Fondul de garantare a costurilor executării silite, Pentru creditorii persoane juridice care nu intră în domeniul personal al ordonanței, protecția trebuie realizată prin astfel încât ajutorul să poată fi solicitat și după începerea ori încetarea executării silite, să acopere, în limite expres stabilite, cheltuielile materiale indispensabile și să determine plata directă către executorul judecătoresc, liberarea beneficiarului în limita plății și subrogarea statului în dreptul de regres împotriva debitorului. O.U.G. nr. 51/2008, se impune completarea , de lege ferendaDe aceea, apreciem că,

4.6. Evaluarea constituțională și convențională

nu mai poate viza inexistența formală a dreptului, ci eventualele lacune privind efectivitatea lui în cazuri particulare și efectul cumulativ al reglementării asupra accesului la justiție și sustenabilității serviciului public. nu se poate susține în mod riguros că actualul regim lasă, prin el însuși, executorul fără nicio creanță sau fără niciun titlu. Cum am mai arătat, Curtea Constituțională a respins critica de neconstituționalitate și a considerat că executorul dispune de mijlocul juridic necesar valorificării onorariului împotriva creditorului. Această dezlegare este obligatorie și trebuie să constituie punctul de plecare al analizei. Ca atare, critica constituțională,Deciziei CCR nr. 272/2024În urma

Van der Mussele împotriva Belgiei, în cauza supra. Așa cum arătam muncă forțată, nerecuperarea punctuală a onorariului nu poate fi calificată automat drept art. 4 C.E.D.O. și a Constituțiedin art. 42 Din perspectiva statul să preia costul numai atunci când creditorul nu îl poate suporta și numai în limitele necesare garantării accesului efectiv.presupune ca echilibrul constituțional. O soluție care ar permite executorului să condiționeze orice executare de plata integrală anticipată ar afecta creditorul lipsit de resurse. În sens invers, o soluție care ar proteja creditorul obligând executorul să suporte definitiv onorariul ar transfera asupra profesionistului costul accesului la justiție. De aceea, opinăm că accesul creditorului la executare trebuie conciliată cu protecția executorului, Constituțieart. 21 O reglementare care identifică debitorul imediat, consacră caracterul executoriu al titlului și oferă ajutor public creditorului vulnerabil satisface, în principiu, această exigență; problema reapare atunci când aceste instrumente nu acoperă o categorie relevantă de situații și când executarea creanței devine pur formală. Din perspectiva existența unui cadru clar, previzibil și eficient pentru valorificarea creanței. și, deși protecția nu obligă statul să garanteze solvabilitatea creditorului, reclamă interes patrimonial protejat este un încheierea executorului, creanța stabilită prin art. 1 din Protocolul nr. 1 C.E.D.O. și a Constituțiedin art. 44 Din perspectiva [vi]Dănoiu și alții împotriva României, Curtea Europeană a analizat ansamblul împrejurărilor, inclusiv alegerea profesiei, avantajele compensatorii, volumul sarcinii, lipsa remunerației și caracterul proporțional al obligației, iar în cauza [vii], Curtea a respins critica întemeiată pe art. 4 formulată de avocați în legătură cu remunerația activității din oficiu, dar a constatat o problemă patrimonială generată de lipsa unei baze legale clare pentru reducerea onorariilor.

. Însă, demonstrarea unui asemenea efect presupune date statistice și financiare naționale, nu numai simple experiențe individuale.regimul legal actual nu este, prin natura sa, o formă de „muncă forțată”, însă poate genera o sarcină profesională disproporționată dacă un număr semnificativ de dosare rămâne fără remunerație, creditorii sunt frecvent insolvabili, iar profesia nu beneficiază de niciun mecanism rezidual de compensareAplicată ipotezei analizate, apreciem că această jurisprudență conduce la o concluzie prudentă:

4.7. Variante legislative posibile

. Această variantă are avantajul simplității și nu implică finanțare publică generală, dar nu rezolvă situația creditorului insolvabil.după plată creditorul are drept de regres împotriva debitorului, iar încheierea executorului constituie titlu executoriu împotriva acestuia și că onorariul este datorat de creditor., că art. 670 C. proc. civ, cu clarificarea expresă, în menținerea modelului actualO primă variantă constă în

), astfel încât acesta să poată interveni și după încetarea executării, atunci când creditorul dovedește că nu poate suporta onorariul stabilit, precum și pentru anumite cheltuieli materiale strict necesare. Avantajul ar fi utilizarea unei infrastructuri deja existente, iar dezavantajul ar consta în domeniul personal limitat și în necesitatea unui impact bugetar suplimentar.pentru persoanele fizice și persoanele juridice eligibile(extinderea ajutorului public judiciar O a doua variantă presupune

. Această soluție ar evita finanțarea bugetară, dar ar transfera riscul dosarelor neproductive asupra întregii profesii și ar putea afecta disproporționat birourile cu venituri mai mici.asigurări profesionale colective sau a unui fond alimentat exclusiv din contribuții profesionaleO a treia variantă constă în instituirea unei

, alimentat din contribuții profesionale, cote din taxele judiciare, alocații bugetare limitate și recuperări prin subrogare. Fondul ar interveni numai după constatarea lipsei bunurilor debitorului și a imposibilității creditorului de a achita, iar plata ar fi limitată la onorariul minim proporțional cu activitatea efectivă și la costurile materiale dovedite.fond mixt de garantareO a patra variantă este constituirea unui

, fără constituirea unui nou dosar complet și fără generarea unui nou onorariu minim integral. Eventual, executorul ar putea continua, într-o secțiune distinctă a aceluiași dosar, urmărirea creanței proprii împotriva creditorului, cu garanții de imparțialitate și cu posibilitatea transferării executării către un alt executor la cererea creditorului. Această soluție ar reduce costurile secundare, dar trebuie atent configurată pentru a evita situația în care executorul cumulează poziția de creditor cu aceea de organ care își execută propria creanță, astfel că avem rezerve în aplicabilitatea ei.proceduri simplificate de executare a încheierii împotriva creditoruluiO a cincea variantă, complementară, este instituirea unei

Soluția recomandată este una graduală: titlul împotriva creditorului rămâne regula; ajutorul public judiciar protejează creditorul (eligibil) vulnerabil; o procedură simplificată reduce costul recuperării; iar fondul mixt intervine numai atunci când atât debitorul, cât și creditorul sunt lipsiți de resurse.

4.8. Texte normative propuse de lege ferenda

Modificarea art. 670 din Codul de procedură civilă. , pentru a preveni interpretări divergente și dublarea creanțelor.clarifică întinderea și opozabilitatea titlului Modificarea nu creează un caracter executoriu inexistent, ci „Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)–(5), încheierea constituie titlu executoriu în favoarea creditorului și a executorului judecătoresc împotriva persoanei căreia îi revine obligația de plată. Încheierea va individualiza distinct onorariul executorului, cheltuielile materiale, persoana care le-a avansat, debitorul imediat al fiecărei componente și dreptul de regres împotriva debitorului urmărit.” Art. 670 alin. (6) C. proc. civ.:, ar transpune în textul legii interpretarea dată prin Decizia CCR nr. 272/2024 și ar consacra expres dreptul de regres al creditorului după plata remunerației. „cu excepția onorariului executorului judecătoresc” Această redactare ar elimina contradicția aparentă creată de formula „În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile, din imposibilitatea valorificării acestora sau din alte cauze neimputabile creditorului ori executorului judecătoresc, cheltuielile necesare efectuării actelor de executare și onorariul executorului judecătoresc corespunzător activității efectiv prestate sunt datorate de creditor. Plata anticipată a onorariului nu poate constitui o condiție pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătorești. Creditorul care a achitat aceste sume are dreptul să le recupereze de la debitor atunci când starea patrimonială a acestuia o permite, înăuntrul termenului de prescripție și în condițiile art. 705.” Art. 670 alin. (5):Se propune următoarea redactare:

Completarea art. 703 C. proc. civ. Opinăm că standardul minim de diligență este necesar atât pentru protejarea creditorului, cât și pentru controlul plăților din fond, dar el trebuie să fie adaptat valorii și naturii creanței, fără a impune acte costisitoare și vădit inutile. „Modelul încheierii și standardele minime de diligență necesare constatării lipsei bunurilor urmăribile se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.” Art. 703 alin. (6):„Încheierea va menționa obligația creditorului de plată a sumelor nerecuperate de la debitor, dreptul său de regres și posibilitatea solicitării ajutorului public judiciar sau, după caz, a plății din Fondul de garantare a costurilor executării silite.” Art. 703 alin. (5): „În cazul încetării executării potrivit alin. (1) pct. 2, încheierea va cuprinde actele de investigare și executare efectiv îndeplinite, bunurile și veniturile verificate, motivele pentru care acestea nu sunt urmăribile ori valorificabile, cheltuielile efectuate și onorariul proporțional cu activitatea prestată.” Art. 703 alin. (4):După alin. (3) se propune introducerea alin. (4)–(6):

.: Art. 705 alin. (3):C. proc. civCompletarea art. 705 Apreciem că această normă ar preveni dubla remunerare și ar asigura recuperarea sumelor avansate dacă situația patrimonială a debitorului se îmbunătățește.„În cazul reluării executării, sumele achitate de creditor sau de Fondul de garantare cu titlu de onorariu și cheltuieli aferente procedurii încetate se includ în cheltuielile urmăririi și se recuperează cu prioritate de la debitor. Pentru actele deja remunerate nu poate fi stabilit un nou onorariu, fiind datorată numai remunerația corespunzătoare actelor suplimentare efectiv îndeplinite.”

O.U.G. nr. 51/2008.Completarea unitară a (4) Statul nu se poate îndrepta pentru recuperarea sumei împotriva beneficiarului ajutorului public judiciar, cu excepția cazurilor de rea-credință, obținere nejustificată a ajutorului ori îmbunătățire a situației materiale, în condițiile expres prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.” (3) Plata din fondul pentru ajutor public judiciar, plata efectuată de creditor, plata din Fondul de garantare a costurilor executării silite și recuperarea de la debitor nu pot conduce la încasarea aceleiași sume de mai multe ori. Beneficiarul și executorul judecătoresc sunt obligați să comunice de îndată orice plată ori recuperare ulterioară. (2) Statul se subrogă de drept, în limita plății, în dreptul beneficiarului de a recupera de la debitor onorariul și cheltuielile de executare care, potrivit legii, sunt în sarcina finală a acestuia, inclusiv prin înscrierea creanței în procedura insolvenței sau cu ocazia reluării executării silite. „(1) Plata efectuată de stat stinge, în limita sumei achitate, obligația beneficiarului față de executorul judecătoresc. Pentru partea neacoperită de ajutorul public judiciar, obligația beneficiarului subzistă potrivit dreptului comun. Art. 32² — Efectele plății și subrogarea statului (4) Instanța verifică proporționalitatea onorariului și caracterul real, necesar și rezonabil al cheltuielilor, stabilește prin încheiere executorie sumele avansate integral sau parțial de stat și comunică încheierea executorului judecătoresc și compartimentului economic al tribunalului competent. Plata se efectuează direct executorului judecătoresc în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii.” (3) Cererea se însoțește de încheierea de stabilire a onorariului și a cheltuielilor, de încheierea de încetare, dacă aceasta a fost emisă, de dovezile privind actele efectiv îndeplinite și sumele recuperate de la debitor, precum și de înscrisurile privind situația materială a solicitantului. b) ca efect al art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. a) potrivit art. 703 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă; (2) Prin derogare de la art. 12 alin. (1), cererea poate fi formulată în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii de încetare, dacă executarea a încetat: „(1) Ajutorul public judiciar în formele prevăzute la art. 6 lit. c) și c¹) poate fi solicitat și după începerea executării silite. Cererea se soluționează de instanța de executare, iar executorul judecătoresc deja învestit continuă procedura, fără a mai fi necesară desemnarea unui alt executor. Art. 32¹ — Ajutorul public judiciar solicitat după începerea sau încetarea executării silite, cuprinzând, pentru problematica analizată în prezentul capitol, art. 32¹ și 32²: Secțiunii a 4¹-a — Ajutorul public judiciar în faza executării silite și pentru costurile furnizării documentelor către instanță și înaintea Secțiunii a 5-a se propune introducerea art. 32După ”. plata, integrală sau parțială, a cheltuielilor materiale necesare și proporționale executării silite, altele decât onorariul prevăzut la lit. c), dacă aceste cheltuieli incumbă solicitantului, iar plata lor i-ar limita accesul efectiv la executarea titlului „c¹) , după lit. c), se propune introducerea lit. c¹), cu următorul cuprins:art. 6La

Reglementarea fondului rezidual. „(1) În cazul încetării executării silite potrivit art. 703 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc poate solicita plata din Fondul de garantare a costurilor executării silite dacă onorariul și cheltuielile nu au putut fi recuperate nici de la debitor, nici de la creditor. (2) Plata este condiționată de îndeplinirea standardelor minime de diligență, de existența încheierii motivate de încetare, de dovada imposibilității recuperării de la creditor și de inexistența unei plăți din altă sursă. (3) Fondul achită cheltuielile materiale dovedite și partea din onorariul minim corespunzătoare actelor efectiv îndeplinite, în limita unui plafon anual și a unui plafon pe dosar. (4) Prin plata efectuată, fondul se subrogă de drept în creanța executorului împotriva creditorului și în dreptul de regres al acestuia împotriva debitorului. (5) În cazul reluării executării și al recuperării unor sume, acestea se distribuie cu prioritate fondului, în limita plății efectuate, fără afectarea cheltuielilor necesare actelor noi de executare. (6) Nu sunt eligibile sumele rezultate din acte nejustificate, disproporționate, efectuate cu încălcarea legii ori deja remunerate.” Art. 39² — Plata reziduală în cazul lipsei bunurilor urmăribile propunem introducerea unei secțiuni distincte:Legea nr. 188/2000În

4.9. Forurile competente și fundamentarea intervenției legislative

, organizațiile reprezentative ale creditorilor și debitorilor, precum și cu structurile care administrează ajutorul public judiciar.Ministerul Finanțelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, în calitatea sa de autoritate responsabilă de politica publică în domeniul executării silite și de supravegherea profesiei, iar proiectul de modificări legislative trebuie elaborat în consultare cu Ministerului Justiției trebuie să aparțină, în principal, O.U.G. nr. 51/2008 și a Legii nr. 188/2000, a Codului de procedură civilăE de la sine înțeles că inițiativa modificării

care să determine numărul real al dosarelor încetate în temeiul art. 703 alin. (1) pct. 2studiu de impact Mai apreciem că anterior stabilirii contribuțiilor și plafoanelor fondului este necesar un C. proc. civ., cuantumul mediu al onorariilor nerecuperate, frecvența insolvabilității creditorilor, costul executărilor secundare și gradul de utilizare a ajutorului public judiciar.

.efectul cumulativ al sarcinilor depășește ceea ce poate fi considerat o obligație profesională normală, devenind relevante doar atunci când și art. 4 C.E.D.O. au o funcție de limităConstituțiedin Art. 42 privind exercitarea sustenabilă a activității profesionale. art. 45 privind protecția creanței patrimoniale și art. 44 privind accesul efectiv la justiție, art. 21 privind statul de drept și calitatea legii, art. 1 alin. (3) și (5)Temeiul constituțional al intervenției îl reprezintă

4.10. Concluzii intermediare

titlul împotriva creditorului rămâne regula; ajutorul public judiciar protejează creditorul (eligibil) vulnerabil; reluarea executării permite recuperarea ulterioară de la debitor; iar fondul mixt intervine numai atunci când onorariul și cheltuielile nu pot fi recuperate nici de la debitorul urmărit, nici de la creditor, în limita cheltuielilor dovedite și a onorariului minim proporțional cu actele efectiv îndeplinite. atunci când creditorul este insolvabil, costul urmăririi secundare este disproporționat ori plata ar bloca accesul său efectiv la executare. De aceea, remediul ar trebui să fie gradual: disfuncționalitatea subzistă identifică creditorul ca debitor al remunerației în raportul profesional și recunoaște efectele executorii ale încheierii, însă, Decizia CCR nr. 272/2024Încetarea executării pentru lipsa bunurilor nu stinge dreptul executorului la onorariu.