Pentru suveranitatea dreptului în era inteligenței artificiale

Într-o tribună publicată în magazinul profesiilor juridice „Le Monde du Droit”, la 22 iunie 2026, sub titlul sugestiv Pour la souveraineté du droit à l’ère de l’intelligence artificielle, Julie Couturier, președintele Consiliului Național al Barourilor din Franța și Thomas Saint-Aubin, președintele Legal Data Space, pledează pentru teza dotării Europei cu o infrastructură juridică digitală suverană, care să garanteze secretul profesional și să controleze datele și justul partaj al valorii adăugate prin implicarea noilor tehnologii. Într-adevăr, la momentul în care marile platforme americane se impun în domeniu,  o atare problemă devine urgentă și deopotrivă fezabilă, Legal Data Space făcând posibilă din punct de vedere tehnic o asemenea perspectivă, prin propunerea unei alternative europene, interoperabile și de încredere, capabile să reconcilieze inovația și suveranitatea.

            1. Irumperea marilor platforme de peste ocean confirmă o realitate deja indubitabilă: dreptul a devenit o veritabilă verticală strategică a inteligenței artificiale! O atare evoluție și certitudine deschide orizonturi considerabile pentru profesioniștii săi și pentru accesul la drept. Se ridică, în acest fel, o chestiune fundamentală: filiera juridică europeană poate să se mulțumească a depinde de infrastructurile, modelele și ecosistemele concepute altundeva, potrivit altor tradiții juridice, altor logici economice și altor standarde de guvernanță? Și aceasta în condițiile în care Europa nu are numai nevoie să acceadă la cele mai bune modele de IA; ea trebuie să garanteze suveranitatea dreptului, constituindu-și propria sa infrastructură juridică digitală. Căci o veritabilă alternativă suverană nu constă în a crea un chatbot juridic european suplimentar. Ea presupune clădirea unei arhitecturi durabile, capabile a organiza relația dintre profesioniștii dreptului și actorii tehnologici într-un cadru de încredere, de  guvernanță și de împărțire justă a valorilor aferente. Se impune astfel să se limiteze dependențele structurale față de marii actori ai Cloud și IA și a promova infrastructuri europene, interoperabile, conform dreptului UE și respectuoase cu normele noastre deontologice.

            2. În mod concret, consideră cei doi autori ai textului invocat, aceasta schimbă totul. Un avocat nu ar trebui niciodată să aibă a alege între inovație și secret profesional. Un cabinet nu ar trebui să se priveze de cele mai bune instrumente de IA sub pretextul că utilizarea lor ar implica transferuri de informații sensibile spre servere străine, fără garanție de confidențialitate. O legaltech europeană nu ar trebui să fie constrânsă a se alinia la standardele unui actor străin spre a rămâne concurențială și atractivă.

            Un intermediar de date de încredere permite în mod precis restabilirea acestui echilibru.
            Separând starturile tehnologice devine posibil să se concretizeze cele mai bune modele ale pieței, inclusiv internaționale, impunându-se, în același timp, condiții compatibile cu exigențele filierei juridice: compartimentarea datelor, cifrarea, absența reantrenamentului, guvernanța contractuală, conformitatea executabilă.

            Arhitectura Legal Data Space transformă modelul în profunzime, permițând:

•   cercetarea celor mai bune modele de IA în condiții compatibile cu exigențele europene;
•   prezervarea secretului profesional grație arhitecturilor adoptate;
•   interconectarea legaltech-urilor europene via standardelor comune;
•   a asigura profesioniștilor să conserve controlul asupra datelor, workflows și utilizărilor;
•   a oferi o repartizare mai echilibrată a valorii între diferiții actori ai lanțului tehnologic.

            3. O atare arhitectură e considerată singura capabilă să garanteze intervenția umană necesară.

            Aceeași logică este și pentru secretul profesional: nu se poate baza numai pe o promisiune comercială ori contractuală a unui „hyperscaler”. Se cere controlul fluxurilor, compartimentarea, cifrarea, jurnalizarea, control al conectărilor și capacitatea de a alege medii suverane sau locale.

            În fine, valoarea creată de IA juridică nu ar trebui captată exclusiv de câțiva furnizori tehnologici mondiali, acolo unde o structură mutualistă permite o redistribuire mai echitabilă a acestei valori între toți actorii filierei.

            4. În mod evident, subiectul nu e numai tehnologic, ci și unul juridic, industrial, strategic și politic. Europa are nevoie de o IA juridică performantă, de un terț de încredere european capabil de a orchestra întâlnirea dintre drept și tehnologie fără a sacrifica nici suveranitatea dreptului, nici secretul profesional și nici valoarea creată de filieră.

            Suveranitatea dreptului în contextul „revoluției IA” implică păstrarea și cultivarea independenței juridice naționale și europene față de giganții  tehnologici extracomunitari și marile „imperii de reglementare” ale domeniului (S.U.A., China). Aceasta garantează în primul rând că datele sensibile (secretul profesional, dosarele justițiabililor) sunt procesate de structuri locale și că deciziile juridice rămân supuse dreptului de autor uman.

            Utilizarea de mari modele lingvistice (LLM) non-suverane prezintă riscul de „scăpări” de date confidențiale și de pierdere a controlului asupra jurisprudenței naționale. Dezvoltarea de ecosisteme de IA formate pe baze de date juridice naționale și europene certificate (legislație, jurisprudență, contracte) permite garantarea confidențialității și integrității dreptului.

            Pilon al dreptului inteligenței artificiale Regulamentul (UE) 2024/1689 din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind IA impune garanții stricte, în special privind transparența sistemelor de inteligență artificială, interzicerea anumitor practici manipulatorii și respectarea drepturilor fundamentale.

            În acest context, reprezentanții profesiilor juridice au lansat apeluri la păstrarea suveranității dreptului și a evita ca centrul profesiilor lor să nu depindă de instrumente tehnologice din afara Europei.

            5. Dreptul european merită mai mult decât o simplă integrare într-un model străin; i se cuvine propria sa infrastructură. Cu o atare concluzie, protagoniștii democrației invită profesiile reglementate, direcțiile juridice, legaltech-urile, editorii, furnizorii de IA și instituțiile a se alătura alianței între actorii suverani ai dreptului și ai tech-ului spre a co-construi o IA juridică europeană de încredere și respectuoasă cu secretul profesional. Și toate atari considerații sub convingerea fermă că suveranitatea dreptului european în era IA nu se decretează, ci se construiește în mod colectiv, responsabil și consecvent.

Parlamentul European: Adoptarea pachetului legislativ Digital Omnibus

AI în Europa:Modificări recente ale AI Act amână obligații privind Ai cu risc ridicat, obiectivul afișat fiind acela de a diminua sarcinile administrative și obligațiile de declarare, menținându-se totodată garanțiile esențiale prevăzute de AI Act. În paralel, legislatorul european a extins lista de practici de IA interzise.

            La 16 iunie Parlamentul European (PE) și la 29 iunie, Consiliul Uniunii Europene au adoptat textul propunerii de regulament care modifică anumite dispoziții ale AI Act, în cadrul pachetului legislativ Digital Omnibus. Această revizuire vizează, în principal, să ușureze unele constrângeri ce apasă asupra întreprinderilor, păstrându-se arhitectura generală a regulamentului (UE) 2024/1689 din 13 iunie 2024 și abordarea sa bazată pe riscuri. Reforma astfel promovată amână intrarea în aplicare a mai multor obligații aplicabile sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. Astfel, exigențele prevăzute pentru sistemele cu grad ridicat de risc autonome nu se vor mai aplica decât de la 2 decembrie 2027, în timp ce cele vizând SIA integrate, precum componente de securitate în produse supuse unei reglementări sectoriale unional-europene, vor intra în vigoare la 2 august 2028. Respectiva reportare urmărește a lăsa mai mult timp pentru elaborarea de norme armonizate și dispozitive de acompaniament necesare conformării operatorilor. De asemenea, actul legislativ cuprinde mai multe măsuri de simplificare destinate să reducă întrepătrunderile reglementare, în special pentru anumite produse deja supuse la exigențe sectoriale în materie de securitate. Obiectivul afișat e acela de a diminua sarcinile administrative și obligațiile de declarare, menținându-se totodată garanțiile esențiale prevăzute de AI Act. În paralel, legislatorul european a extins lista de practici de IA interzise.

            Sunt în acest fel de acum înainte prohibite sistemele care permit să se genereze imagini, video ori conținuturi cu caracter sexual, reprezentând părți intime ale unei persoane identificabile ori care o arată în activități sexuale explicite fără consimțământul său, precum și sistemele destinate să producă conținuturi pedopornografice (aplicațiile „Nudifier”). Această interdicție se impune atât furnizorilor cât și utilizatorilor acestor sisteme și marchează o întărire notabilă a protecției indivizilor împotriva anumitor forme de abuz făcute posibile de IA generativă și intră în vigoare la 2 decembrie 2026.

            Ca ansamblu de ajustări legislative aduse cadrului normativ în domeniul digitalului al UE, stabilit în ultimul deceniu vizând simplificarea și ușurarea exigențelor pertinente impuse întreprinderilor din domeniu, Digital Omnibus reprezintă un demers relativ controversat, determinat de rațiuni concurențiale și poziționări strategice.

            Desigur, poate fi vorba de un anumit avans pentru actorii digitali în căutarea competitivității, agilității și coerenței în fața unei foi de parcurs reglementare complexe și complicate administrativ.

            Pentru apărătorii dreptului la viață privată și autoritățile de protecție a datelor se nasc îngrijorări legate de o posibilă erodare a drepturilor fundamentale și o dereglementare rapidă a problematicii, în favoarea autoreglementării și impunerii rezultatelor concurenței.

3. ONU: Pentru o reglementare globală și echitabilă a IA

AI în lume:Creat în baza Rezoluției Adunării Generale a ONU nr. 79/325 din 26 august 2025, Dialogul mondial privind inteligența artificială reprezintă prima platformă internațională de discuții în materie, ce se reunește periodic pentru schimbul de bune practici, împărtășirea de experiențe naționale și regionale și elaborarea de abordări comune privind guvernanța IA. Reuniunea din 2026 a abordat teme sensibile privind AI în domeniul militar.

            Prima sesiune a Dialogului mondial privind inteligența artificială (Global Dialogue on AI Governance) (6-7 iulie 2026, Geneva) a reunit reprezentanți ai guvernelor, întreprinderilor tehnologice, lumii universitare, societății civile și comunității tehnice în scopul de a discuta și analiza problemele guvernanței IA. Ordinea de zi a cuprins un segment de dialog înalt, ședințe tematice și evenimente paralele acoperind subiecte precum oportunitățile și riscurile IA, reducerea fracturilor în materie, cooperarea internațională și supervizarea umană a sistemelor de inteligență artificială. Luând cuvântul în deschiderea lucrărilor și exprimând poziția organizației mondiale, secretarul general al ONU, António Guterres, s-a pronunțat pentru un cadru internațional ambițios în scopul de a controla consecințele acestei tehnologii, a cărei amploare depășește de acum înainte capacitatea individuală a statelor de a reglementa. „Mașinile pot lumina deciziile, dar ființele umane trebuie să decidă și să răspundă” a rezumat el, făcând apel la edificarea unei guvernanțe mondiale „demnă de încrederea tuturor”. De altfel, concluzia generală a dezbaterilor a fost aceea că inteligența artificială e prea importantă spre a fi fasonată doar de câțiva actori, fiind nevoie de o „discuție mondială incluzivă și fondată pe date probante”.

            O temă prioritară a reprezentat-o extinderea și tendința de generalizare a aplicațiilor IA în domeniul militar, modelele tehnologice fiind integrate sistemelor de arme și redefinind profilul războaielor. În mai puțin de trei ani, IA generativă a bulversat profund economiile, administrațiile și cotidianul a sute de milioane de persoane. Dar această difuzare fulgurantă e însoțită de o serie de preocupări majore. Dezinformarea la scară mare, atacurile cibernetice, supravegherea automatizată, discriminările algoritmice ori chiar pierderea de control asupra sistemelor celor mai avansate sunt tot atâtea probleme la care contribuie IA.

            Teste deosebit de preocupante au arătat că modelele de IA de ultimă oră sunt capabile să înșele ființele umane și să înțeleagă faptul că sunt pe cale a fi evaluate. Capacitățile acestor sisteme vor continua să crească într-un ritm susținut, până la punctul de a transforma raporturile internaționale de forță.

            Atari avertizări argumentează și exprimă concluziile primului raport al Grupului științific internațional independent al ONU privind IA care estimează că această tehnologie evoluează de acum înainte mai repede decât înțelegerea științifică a acestor riscuri și capacitatea guvernelor de a-și adapta reglementările lor.

            Prioritatea absolută a unui viitor acord internațional în domeniu ar trebui să fie protecția copiilor.

            În spatele acestor analize și concluzii se află dorința construirii primelor reguli mondiale care să încadreze noile tehnologii care, până acum, a progresat mult mai repede decât negocierile internaționale. ONU lucrează la această arhitectură de mai mulți ani. După adoptarea Pactului digital global (2024) și instituirea grupului de lucru științific internațional independent (2025), prima sesiune a Dialogului mondial marchează deschiderea unui nou ciclu de negocieri care asociază guvernele, întreprinderile tehnologice, cercetători și organizații ale societății civile. O a doua ediție a sa e prevăzută pentru mai 2027, la New York.

            Creat în baza Rezoluției Adunării Generale a ONU nr. 79/325 din 26 august 2025, Dialogul mondial privind inteligența artificială reprezintă prima platformă internațională de discuții în materie, ce se reunește periodic pentru schimbul de bune practici, împărtășirea de experiențe naționale și regionale și elaborarea de abordări comune privind guvernanța IA.