Evaluarea serviciilor de IA ale Google în raport cu DSA

Recent, Autoritatea italiană de reglementare a comunicațiilor (AGCOM), în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale pentru Italia, a sesizat Comisia Europeană (CE) cu o cerere de evaluare a serviciilor AI Overviews și AI Mode ale Google Ireland Ltd., față de prevederile articolelor 27, 34 și 35 ale Regulamentului (UE) 2022/2065 din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Declanșată de o semnalare a Federației italiene a editorilor de ziare (FIEG) și fondată pe mecanismul stabilit de art. 65 din DSA, această inițiativă pune problema capacității cadrului de reglementare european să trateze efectele sistemice ale IA generative integrate în motoarele de căutare.

 1. IA ca strat de intermediere. Din 2024, Google utilizează, în cadrul motorului său de căutare, sinteze generate de inteligența artificială AI Overviews, afișate în partea de sus a rezultatelor, înaintea legăturilor tradiționale. I se adaugă AI Mode, o filă conversațională mai aprofundată. Mecanismul se întemeiază pe o arhitectură RAG (Retrieval-Augmented Generation): modelul Gemini interoghează în timp real conținuturile indexate pentru a produce un răspuns sintetic, scutind adesea utilizatorul de a da click către surse.

Așadar, acest fenomen de captare a traficului este denunțat de FIEG pe lângă AGCOM, determinând o reducere semnificativă a vizibilității conținuturilor editoriale. Reclamația privește două planuri: o atingere a viabilității economice a editorilor, în special a celor mai mici, privați de traficul ce fondează modelul lor publicitar; un risc structural pentru pluralismul informațional, vocea unică a algoritmului substituindu-se diversității prelucrărilor editoriale. S-a alertat, de asemenea, și asupra „halucinațiilor”, respectiv acele informații eronate sau fabricate, prezentate cu aparența fiabilității, fără posibilitatea ușoară de a fi verificate. După audierea Google, a FIEG și a FISC (Federația italiană a săptămânalelor catolice), AGCOM a decis să sesizeze CE pe această temă.

 2. Obligațiile ce revin conform DSA. Google Search, desemnat drept un „foarte mare motor de căutare online” (VLOSE) în sensul art. 33 din DSA, este supus celor mai exigente obligații prevăzute de regulament, fiind vizate, în mod special, trei articole din textul acestuia. Mai întâi, relativ la transparența sistemelor de recomandare, se impune prezentarea în mod clar a parametrilor de ierarhizare a conținuturilor. Problema inedită ține de calificare: rezumatul generat de IA, care  selecționează și reformulează conținuturile potrivit unor criterii opace, constituie un „sistem de recomandare”? Dacă da, Google ar trebui să facă transparente criteriile de selecție ale Gemini, ceea ce reprezintă un grad de explicabilitate algoritmică fără precedent pentru un model de limbaj. Dilema forțează editorii să întărească argumentul: excluderea răspunsurilor IA presupune retragerea indexului de cercetare clasică, făcând alegerea între exploatare și invizibilitate. Articolele 34 și 35 formează centrul dispozitivului. Primul impune VLOSE să evalueze riscurile sistemice legate de serviciile lor, care includ în mod expres efectele negative privind libertatea de exprimare și pluralismul media. Art. 35 cere adoptarea de măsuri de atenuare proporționate. Argumentația centrală este limpede: integrarea de IA generativă într-un motor de căutare dominant antrenează riscuri sistemice insuficient evaluate și atenuate? Google s-a supus unei evaluări ad-hoc înainte de lansarea europeană a AI Overviews, dar adecvarea sa la riscurile constatate rămâne contestabilă. Referitor la măsurile de atenuare, precum cele de citare a surselor și opțiunile de excludere, ele apar reclamanților ca fiind notoriu insuficiente.

 3. Mecanismul prevăzut la art. 65. Activarea art. 65 din DSA nu e un semn de neputință, ci o opțiune strategică. Supervizarea VLOSE arată o competență partajată în care CE își păstrează un rol central. Amploarea transnațională a Google Search, identică în toată Uniunea, reclamă un răspuns centralizat.

Inițiativa italiană nu e una izolată. În septembrie 2025, o coaliție germană, animată de Corint Media, depusese o plângere similară pe lângă Bundesnetzagentur vizând aceleași funcționalități, față de aceleași dispoziții. AGCOM a făcut referire la ea în februarie 2026, confirmând convergența abordărilor naționale. CE poate deschide o anchetă formală, cu sancțiuni ce pot merge până la 6% din cifra mondială de afaceri a Alphabet. Nu în ultimul rând, această sesizare se înscrie într-un context contencios mai larg, declanșat în decembrie 2025. Comisia întreprinde o anchetă antitrust (bazată pe art. 102 TFUE) privind utilizarea de către Google a conținuturilor editorilor pentru antrenarea modelelor sale de IA fără o compensare adecvată. Trei instrumente normative, dreptul concurenței, DSA, Digital Market Act converg astfel spre aceleași practici, ridicând probleme complexe de coordonare.

 4. Forumul permanent de coreglementare. În cadrul aceleiași reuniuni, AGCOM a creat un forum de discuții permanent între Google, platformele voluntare și editori, purtând asupra dreptului de autor, IA și pluralism. Această inițiativă, fondată pe competențele Autorității în materie de remunerare a conținuturilor editoriale online, rezultate din transpunerea prevederilor art. 15 al Directivei (UE) 2019/790 din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală, exprimă o abordare pragmatică: amenajarea unui spațiu de negocieri paralele mecanismelor coercitive.

 5. Perspective. Spectrul acestei sesizări depășește cadrul italo-european. O concluzie de neîndeplinire a prevederilor art. 34 și 35 ar constrânge orice VLOSE sau orice VLOP (foarte mari platforme online) care integrează funcționalități similare, precum Microsoft Bing/Copilot, Perplexity și altele, a regândi arhitectura de IA. Calificarea AI Overviews ca „sisteme de recomandare” în sensul art. 27 al Regulamentului ar constitui un precedent major, supunând orice sistem de IA generativ ce operează o selecție a conținuturilor obligațiilor de transparență algoritmică ale DSA.

Decizia din 29 aprilie 2026 marchează astfel trecerea de la o reglementare a serviciilor digitale clasice la una a efectelor sistemice ale IA generative asupra ecosistemului informațional. Revine acum Comisiei Europene să dea urmare acestei sesizări și să ofere o dezlegare în spiritul dreptului și în favoarea inovației tehnologice.

 S.U.A.: Spre o reglementare a IA?

 Reglementarea IA - SUA:Președintele S.U.A., Donald Trump, a semnat un decret foarte așteptat care instituie un cadru legal bazat pe voluntariat pentru inteligența artificială, prioritizând securitatea cibernetică în fața riscurilor de atacuri asupra infrastructurilor critice. Acest viraj prudent al administrației Trump intervine pe fondul unei neîncrederi publice crescânde față de IA și a unor inițiative politice radicale concurente, precum propunerea senatorului Bernie Sanders de a taxa masiv și de a prelua controlul public asupra giganților Big Tech.

 La 2 iunie a.c., Președintele S.U.A., Donald Trump, a semnat, în cele din urmă, un decret foarte așteptat care instituie o încadrare legală a inteligenței artificiale în S.U.A., în numele securității cibernetice, cu un control facultativ de către guvern a celor mai avansate modele. După ce s-a renunțat brutal la un alt act normativ de acest gen la 21 mai, noua reglementare are un puternic caracter de compromis asupra marilor interese implicate. Textul înțelege să promoveze sistemele informatice ale țării, capabile să repereze și să exploateze „fisurile” la o viteză inedită. Se prevede dezvoltarea unui cadru de reglementare „pe bază de voluntariat”, în parteneriat cu întreprinderile de IA, care vor putea să-și supună modelele de vârf unei examinări din partea guvernului înainte de introducerea pe piață. Textul conține, de asemenea, această precizare: „nimic din acest decret nu trebuie să servească la instaurarea oricărui control prealabil obligatoriu” de către guvern asupra noilor modele de IA. Decretul creează, de altfel, o „platformă de coordonare”, pilotată de Trezorerie, în legătură cu agenția de securitate națională NSA și Agenția de Securitate Cibernetică (CISA), însărcinată să coordoneze, împreună cu industria, detectarea și corectarea defecțiunilor software-urilor, tot pe bază de voluntariat.

Perioada pentru examenul voluntar al modelelor de vârf a fost redusă la 30 de zile, contra 90 în versiunea anterioară a textului, pe care D. Trump refuzase să-l semneze, în urmă cu două săptămâni, în ultimul moment, atunci când conducătorii principalelor întreprinderi americane de IA erau așteptați la Casa Albă pentru ceremonia lansării oficiale a documentului. „Am amânat pentru că nu-mi plăceau anumite aspecte”, s-a justificat președintele, explicând că nu vrea să „compromită” avansul tehnologic american în fața Chinei. Au circulat mai multe versiuni asupra motivelor acestui report, majoritatea susținând responsabilitatea în acest sens a lui David Sacks, fostul consilier al Casei Albe pentru IA, deosebit de influent în domeniu, care ar fi acționat spre descurajarea semnării unui atare act reglementar. În orice caz, respectivul episod a evidențiat tensiunile din cadrul administrației prezidențiale americane între partizanii unei încadrări, aflați în jurul secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, și aripa ostilă oricărei reglementări, care vede în orice examinare guvernamentală o frână în calea inovației americane în concurență cu principalul „adversar”, China. De altfel, fostul consilier de specialitate a declarat în sensul că Președintele Trump „a înțeles că orice reglementare inutilă e principala amenințare pentru inovare în America” și că se impune ridicarea obstacolelor birocratice aduse de legislatorii statelor federate și de „responsabilii politici «woke» de la Washington”. Decretul în cauză face, oricum, un viraj prudent pentru administrația D. Trump, până acum hotărât ostilă oricărei reglementări a IA. Miza securitară a schimbat datele problemei în ultimele luni; Washingtonul e îngrijorat de capacitatea modelelor celor mai recente de a exploata fisurile informatice cu o viteză inedită, deschizând calea atacurilor contra infrastructurilor critice (rețele electrice, bănci, administrație). Proiectul de act normativ a fost declanșat, în principal, de Mythos, un model de start-up al firmei Anthropic, al cărui acces e limitat la un cerc de parteneri care îl folosesc pentru întărirea securității cibernetice.

​Abordarea voluntară reținută de Donald Trump este atașată, în principiu, de abordarea predecesorului său, Joe Biden, al cărui decret din 2023 se baza pe angajamentele luate de întreprinderile IA de a partaja rezultatele testelor de securitate cu guvernul, text pe care îl abrogase la întoarcerea la Casa Albă, în februarie 2025, considerându-l prea constrângător.

De asemenea, gestul reglementar intervine în condițiile în care IA devine în S.U.A. un subiect politic din ce în ce mai important și mai dezbătut public. Senatorul independent de Vermont, Bernie Sanders, a anunțat, la 1 iunie a.c., într-o tribună publicată în „New York Times”, intenția de a depune o propunere de lege vizând taxarea cu 50% a acțiunilor giganților din domeniul IA – în clar o naționalizare fără indemnizație – pentru a crea un fond suveran și a obține jumătate din locurile din consiliul lor de administrație.

O atare legislație „ar conferi publicului un rol direct în determinarea viitorului acestei tehnologii. Viitorul său, precum și transformarea vieții umane pe care ea o va induce, nu ar mai fi dictate de un pumn de oligopoluri ale Big Tech”, scrie congresmenul cunoscut pentru pozițiile sale radicale. În plus, s-ar garanta „ca miile de miliarde de dolari potențial generate de IA să fie puse în serviciul ameliorării vieții fiecăruia dintre noi” a conchis acesta.

O atare ofensivă intervine pe fondul neîncrederii crescânde a americanilor privind rolul IA; potrivit unui sondaj al Universității Quinnipiac (Hamden, Connecticut) publicat la 30 martie a.c., 55% dintre ei gândesc că IA ar face mai mult rău decât bine în viața lor cotidiană, în timp ce 34% consideră invers. Respingerea centrelor de date, acuzate de vătămare și de captarea resurselor electrice și hidrice, este deosebit de vizibilă, precum și îngrijorările legate de locurile de muncă și sensul existenței individuale într-o lume dominată de IA.

 Comisia Europeană: Definiția IA cu grad ridicat de risc

 Reglementarea IA - Europa:Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică, până la 23 iunie 2026, un proiect de linii directoare menit să armonizeze clasificarea sistemelor de inteligență artificială cu grad ridicat de risc, conform prevederilor articolului 6 din Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), oferind clarificări operatorilor economici și autorităților de supraveghere asupra criteriilor de evaluare a sistemelor integrate.

 Comisia Europeană a publicat la 19 mai 2026 un proiect de linii directoare relativ la calificarea sistemelor de inteligență artificială cu grad ridicat de risc în sensul Regulamentului (UE) 2024/1689 din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (AI Act), însoțite de o consultare țintită, deschisă până la 23 iunie 2026 (CE, Targeted consultation on the draft guidelines for the classification of high-risk artificial intelligence systems, 19 mai 2026). Aceste orientări vizează să armonizeze interpretarea prevederilor art. 6 din AI Act (Norme de clasificare pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc) de către operatorii economici și autoritățile naționale de supraveghere. De altfel, conform art. 6 (5) din regulament, după consultarea Consiliului European pentru Inteligență Artificială, Comisia era ținută să furnizeze „orientări care precizează modalitățile privind punerea în aplicare practică a prezentului articol, în conformitate cu articolul 96, împreună cu o listă corespunzătoare de exemple practice de cazuri de utilizare a sistemelor de IA care prezintă un grad ridicat de risc și a celor care nu prezintă un grad ridicat de risc”. Textul reamintește faptul că sunt vizate în special sistemele de IA integrate în produse supuse unei reglementări sectoriale (dispozitive medicale, mașini, automobile, aviație etc.), precum și cele utilizate în domeniile enumerate în anexa III a AI Act, cele precum ocuparea locurilor de muncă, accesul la servicii esențiale, migrația sau aplicarea legii.

Comisia subliniază, de asemenea, faptul că un sistem nu poate fi calificat cu grad ridicat de risc decât dacă corespunde în prealabil definiției unui „sistem de IA” în sensul art. 3 din regulament (respectiv „un sistem bazat pe o mașină care e conceput să funcționeze cu diferite niveluri de autonomie și care poate prezenta adaptabilitate după implementare și care, urmărind obiective explicite sau implicite, deduce din datele de intrare pe care le primește modul de generare a unor rezultate precum previziuni, conținut, recomandări sau decizii ce pot influența mediile fizice sau virtuale”). Proiectul aduce precizări asupra excepției de la art. 6 (3), care permite excluderea anumitor sisteme de la regimul de „grad ridicat de risc” atunci când nu prezintă risc semnificativ pentru drepturile fundamentale, sănătate ori securitate. Se reamintește, totodată, că sistemele de profilare a persoanelor fizice rămân calificate în mod automat drept unele cu grad ridicat de risc. Chiar dacă lipsite de forță obligatorie, liniile directoare astfel elaborate și dezbătute, după aprobarea lor, vor deveni referința centrală pentru interpretarea și aplicarea practică a AI Act.

 Baroul din Paris: Strategia digitală

 Implementări IA – Franţa:La 19 mai 2026, Baroul din Paris a adoptat raportul strategic „Către un barou suveran”, devenind primul ordin de avocați din Europa care își stabilește o doctrină digitală globală dedicată independenței profesionale și protecției secretului profesional în era inteligenței artificiale. Structurată pe cinci piloni fundamentali, foaia de parcurs prevede auditarea dependențelor tehnologice şi impunerea unor standarde stricte de securitate cibernetică pentru cabinete și crearea unei interfețe conversaționale IA suverane.

 La 19 mai 2026, Baroul din Capitala Franței a adoptat raportul său strategic „Către un barou suveran”, prima doctrină digitală globală adoptată de un ordin de avocați. Această „foaie de parcurs”, structurată în jurul mizelor de suveranitate digitală, de securitate cibernetică, inteligență artificială și de protecție a secretului profesional, marchează o turnantă majoră în profesie. Aprobând un atare text, Consiliul baroului afirmă o convingere devenită centrală: la ora dependențelor tehnologice, a IA generative și a tensiunilor geopolitice în jurul datelor, digitalul nu mai reprezintă un simplu instrument, ci devine o veritabilă miză de independență pentru avocați și, în sens mai larg, pentru statul de drept. Primul Barou al Europei, cel din Paris, înțelege astfel să se  implice în dezbaterile franceze și europene privind controlul infrastructurilor critice, protecția datelor sensibile și capacitatea profesiilor juridice de a păstra guvernanța noilor tehnologii.

Raportul se întemeiază pe cinci piloni: suveranitate, securitate, echitate, sustenabilitate și exemplaritate și trasează o traiectorie pe termen lung pentru a întări controlul tehnologic al instituției. Strategia prevede, în special, realizarea unui audit al dependențelor tehnologice ale Ordinului, definiția unei doctrine de suveranitate digitală destinată să ghideze alegerile tehnologice, întărirea standardelor de securitate cibernetică, stabilirea unui plan de conformitate pentru cabinetele pariziene, precum și o integrare progresivă și încadrată a inteligenței artificiale în serviciile baroului. În centrul acestei strategii figurează, de asemenea, un proiect inedit de creare a unei interfețe conversaționale suverane, securizate și dedicate deontologiei avocaților parizieni.

Această IA, concepută ca un instrument de asistență și nu de substituire, va permite ameliorarea tratamentului dosarelor deontologice, va facilita accesul la doctrina ordinului, va ajuta avocații să-și securizeze practicile lor profesionale și va întări difuzarea regulilor deontologice. Ea se va sprijini pe un patrimoniu unic constituit din mii de avize, decizii disciplinare și producții ordinale de peste două decenii, al căror control trebuie să rămână în mâinile instituției.

Pentru decanul Baroului, „digitalul nu mai poate fi considerat precum un simplu subiect tehnic. El angajează, în mod direct, independența avocaților, protecția secretului profesional și capacitatea colectivă de a exercita în mod liber misiunea. Cu această strategie, Baroul din Paris afirmă o ambiție clară: a face din digital un levier de protecție, de încredere și de suveranitate în serviciul avocaților.”

 Prof. univ. dr. Mircea Duțu