Franța: Două rapoarte oficiale privind utilizarea IA în acțiunea publică

Prin două rapoarte tematice recente, asupra Strategiei Naționale pentru Inteligența Artificială (publicat la 19 noiembrie 2025, conținând observații și recomandări asupra documentului analizat) și, respectiv, în privința utilizării inteligenței artificiale timp de 10 ani de către serviciul public de ocupare a forței de muncă, operatorul France Travail (făcut public la 7 ianuarie a.c.), Curtea de Conturi a Franței a desprins concluzii importante asupra modului în care noua tehnologie este prezentă în acțiunea publică din Hexagon.

1.Evaluarea generală privind Strategia Națională pentru IA a fost considerată una pozitivă și structurată în timp pe două faze. Prima, care s-a desfășurat până în 2022, a vizat consolidarea și creșterea investițiilor în cercetarea franceză în domeniu. Următoarea s-a axat pe continuarea măsurilor în sensul adaptării lor la noile date tehnologice.

1.1. Curtea consideră că întâia fază a inițiat dezvoltarea și structurarea cercetării în domeniul IA, cu crearea a numeroase centre de excelență, inclusiv infrastructură de calcul și investiții în valoare totală de 1,3 miliarde de euro. Cu toate acestea, respectivele investiții nu par să fi fost realizate în alte domenii acoperite de SNIA, cum ar fi securitatea și apărarea, iar mai multe priorități nu au fost implementate (Raport, p. 7). Pe de altă parte, în ceea ce privește a doua fază a Strategiei Naționale pentru IA (SNIA), care s-a desfășurat până la sfârșitul anului 2025 și se concentrează pe integrarea IA în economie, Curtea observă numeroase obstacole, inclusiv cheltuieli limitate (1 miliard din cele 3 miliarde planificate inițial) și o guvernanță din ce în ce mai complexă a politicii publice în domeniul IA. Ca rezultate concrete, se subliniază că Franța a trecut de pe locul 13 pe locul 5 în Global AI Index, în septembrie 2025 și-a atins locul 3 la nivel mondial în cercetarea și formarea în domeniul IA, cu peste 4.000 de cercetători care lucrează în prezent în domeniu. Numărul de startup-uri s-a dublat din 2021, iar la sfârșitul anului 2025, Franța a devenit principala țară europeană în ceea ce privește numărul de proiecte de investiții străine în domeniul IA, precum și principala gazdă continentală de centre de cercetare și luare a deciziilor pentru liderii din domeniul IA (Raport, p. 8). Cu toate acestea, Curtea concluzionează că succesul rămâne prea limitat în domeniul cercetării și că utilizarea IA se confruntă cu dificultăți în administrația publică, în comunitățile locale și cu anumite grupuri țintă, cum ar fi școlile și studenții (Raport, p. 9). Într-un sens mai general, instanța subliniază lipsa unei acoperiri cuprinzătoare a problemelor legate de IA de către Strategia Națională pentru IA (SNIA), ceea ce demonstrează, de asemenea, o monitorizare bugetară foarte inadecvată (Raport, p. 18).

1.2.Deși recunoaște și califică succesele menționate anterior, Curtea nu trece cu vederea reglementările aplicabile în prezent sistemelor de IA. În special, ea solicită adoptarea unei abordări strategice ample în dezvoltarea politicilor publice privind IA, care să cuprindă în mod explicit aspectele de reglementare ale provocărilor reprezentate de IA și să ia în considerare nu doar transformarea politicilor publice afectate de IA, ci și dimensiunile de reglementare (Raport, p. 68). De asemenea, îndeamnă guvernul să examineze mai precis nivelul adecvat de intervenție a statului, având în vedere problemele ridicate de IA. În acest sens, monitorizarea sau reglementarea ar trebui implementate doar pentru anumite aspecte de interes general, citându-se exemplul aspectelor legate de eficiența energetică a sistemelor de IA. În schimb, se sugerează că, în mod evident, cadrele contractuale ar putea fi suficiente pentru funcționarea formelor de IA (Raport, p. 74). Deși Curtea laudă eforturile semnificative ale Autorității Franceze pentru Protecția Datelor (CNIL) de a sprijini inovația și cercetarea și de a se adapta nevoilor diferitelor sectoare, se observă că, totuși, persistă neîncredere în rândul companiilor de IA în ceea ce privește reglementarea privind inteligența artificială. Raportul se referă în mod specific la viitoarele negocieri privind legislația de punere în aplicare a AI Act din 13 iunie 2024 ca fiind „un pas decisiv” și pledează pentru reglementări care să rămână adaptabile la ritmul rapid al evoluțiilor tehnologice (Raport, p. 49).

1.3.Raportul Curții, concentrându-se în continuare pe aspectele sale juridice, oferă o reflecție interesantă asupra accesului la date, esențial pentru dezvoltarea cu succes a sistemelor de IA franceze și europene. Ea pledează pentru dezvoltarea unei guvernanțe speciale pentru datele de interes public, vizând reconcilierea reglementării și inovării sub auspiciile CNIL. Prin urmare, aceasta solicită o reflecție strategică asupra datelor în cadrul unui nou Secretariat General pentru IA (SGIA). Acest nou SGIA, a cărui creare este sugerată de instanța de control financiar, ar trebui să accelereze accesul la date pentru instruirea și implementarea sistemelor de IA, utilizând abordări sectoriale și federate, în special în domeniile sănătății, cercetării și dezvoltării, evitând în același timp abordările excesiv centralizate (Raport, p. 87). Curtea menționează în mod specific „modernizarea doctrinei de gestionare a datelor protejate”, cum ar fi datele cu caracter personal sau datele acoperite de drepturi de autor (Raport, p. 88). Pentru ea, aceasta va implica, în special, mai multe parteneriate public-private sau o tranziție către proprietatea privată pentru funcționarea „gigafabricilor de IA”, cercetarea privată și prioritizarea intervenției statului doar pentru probleme sensibile sau de suveranitate, pentru gestionarea anumitor date sau pentru dezvoltarea sectoarelor din amonte pentru componentele IA (Raport, p. 73).

1.4.Curtea de Conturi concluzionează cu un punct cheie: viitorul politicii publice în domeniul IA necesită o mai mare coordonare interministerială. În acest scop, se sugerează crearea unui Secretariat General pentru IA (SGIA), așa cum s-a menționat anterior în analiză. Acest SGIA, care se subordonează și raportează direct Prim-ministrului, ar avea autoritate asupra tuturor politicilor publice în domeniul IA și ar beneficia de un buget interministerial aferent. De asemenea, ar urma să supravegheze diferiții operatori publici și ar numi coordonatori ministeriali în domeniul IA (Raport, p. 68). Așa cum s-a menționat mai sus, pe fond, ar integra guvernanța datelor în politica sa publică în domeniul IA pentru a asigura un acces mai bun la date.

2. În al doilea raport, înalta jurisdicție analizează aproape un deceniu de utilizare a IA de către serviciul public privind ocuparea forței de muncă, pentru prima dată efectuându-se o evaluare a acesteia de către un operator de stat. Experimentând primele instrumente de inteligență artificială la mijlocul anilor 2010, instituția publică a desfășurat acțiunea în mod structurat, cu rezultate operaționale inegale, dar promițătoare, în pofida lacunelor persistente în materie de guvernanță și de date. Implantarea IA s-a concentrat în jurul a două programe: „Inteligentă ocupare”, mai întâi, între 2019 și 2022, vizând „instalarea durabilă a IA prin intermediul unei abordări sistemice”, cu o capacitate de a dezvolta soluții de IA. Cel de-al doilea dispozitiv, „Data IA”, lansat în 2024, trebuie să permită urmărirea progreselor noilor tehnologii utilizându-se IA generativă. În martie 2025, 56% din agenții interogați declarau că utilizează IA, din care 9% în fiecare zi și 18% de mai multe ori pe săptămână. Potrivit Curții, cele două programe răspund aceluiași obiectiv constând în ameliorarea serviciului oferit solicitanților de locuri de muncă și întreprinderilor, pe de o parte, și generează câștiguri de eficiență permițând consilierilor să se consacre unor sarcini cu valoare adăugată, pe de altă parte. Curtea de Conturi estimează, astfel, că cumulul de câștiguri legate de IA atinge 120 de milioane de euro pentru perioada 2017-2025, depășind costurile dezvoltării marilor instrumente, care se ridică la 108 milioane. În fine, se constată că respectivele avansuri nu s-au tradus atât într-o reducere netă a efectivelor operaționale, cât în relocări interne ale personalului.

Vezi și Observatorul Dreptului Inteligenței Artificiale (ODIA) – Decembrie 2025 -> 

Franța: (Posibilă) lege de protecție a dreptului de autor în fața IA