ONU: Crearea grupului științific internațional independent privind IA

Reglementarea IA: Vietnamul devine astfel primul stat din Asia de sud-est care a adoptat un cadru normativ complet vizând IA, de la 1 martie 2026. În absența unui cadru de reglementare clar la nivel internațional, reglementările naționale rămân extrem de diverse, însă surprind fațete și trenduri interesante care vor contribui la construirea unui cadru viitor eficient de reglementare.

            Adoptată de Parlament în decembrie 2025, legea privind inteligența artificială (nr. 134/2025/QH15) a intrat în vigoare la 1 martie 2026, Vietnamul devenind astfel primul stat din Asia de sud-est care e dotat cu un cadru normativ complet vizând încadrarea acestei noi tehnologii în evoluție rapidă.

            Actul normativ se concentrează asupra riscurilor ridicate de IA generativă, impunând o supervizare și un control uman, pe linia de abordare și viziune a AI Act [Regulamentul (UE) 2024/1689 de stabilire a unor norme armonizate privind IA], adoptat la 13 iunie 2024 de Uniunea Europeană.

            1. În acest context, numeroase țări caută să răspundă, pe cale legislativă, pericolelor agenților conversaționali și generatorilor de imagini precum dezinformarea, abuzurile on-line și încălcările drepturilor de autor, dar încă destul de puține au adoptat până în prezent o legislație specială în materie. Într-adevăr, de-a lungul lumii reglementările pertinente rămân heteroclite, mai ales în condițiile absenței unor repere reglementare mondiale ferme și unanim acceptate. În Asia, în ianuarie a.c., o lege de bază privind IA a intrat în vigoare în Coreea de Sud, în timp ce Taiwan și Japonia au adoptat o abordare mai suplă în domeniul reglementării, evitând utilizarea sancțiunilor și preferând edictarea de directive facultative, în favoarea inovației. Totodată, China dispune de propriul său ansamblu de reglementări speciale, complexe și evolutive, frapând nivelul ridicat de reglementări care guvernează, în pofida căruia noile tehnologii proliferează rapid, infirmând teza că a legifera înseamnă a inhiba dezvoltarea înaltei tehnologii. Într-adevăr, la Beijing, de exemplu, întreprinderile au nevoie să înregistreze modelele lor la instituțiile publice competente și cunosc condiții mai stricte de moderare și etichetare a conținuturilor, precum și de verificare a utilizatorilor, decât oriunde altundeva.

            De notat faptul că la nivel internațional, în căutarea prefigurării unor norme uniforme și universal acceptate, a fost creat un grup de experți din 40 de state membre ale ONU spre a acționa în favoarea cristalizării unei „guvernanțe științifice” a tehnologiilor de IA, în sensul formulării unor repere comune care să fie adoptate și reflectate la nivel global.

            2. Legea intrată recent în vigoare face, în intenția promotorilor săi, ca „să deschidă calea unei integrări aprofundate a Vietnamului în cadrul normelor internaționale, prezervând totodată suveranitatea sa digitală”. Ea impune întreprinderilor să eticheteze în mod clar conținuturile generate de IA, precum deepfakes, imaginile trucate ce nu pot fi ușor distinse de realitate. Reglementarea se aplică dezvoltatorilor, precum și furnizorilor și utilizatorilor tehnologiei, deopotrivă organizațiilor vietnameze și entităților străine care operează în această țară. Vietnamul și-a fixat obiective ambițioase de creștere economică cu 2 cifre pentru viitorii cinci ani, expansiunea digitală constituind un element esențial al strategiei sale de dezvoltare. IA și economia datelor constituie unul din pilonii modelului de dezvoltare „nou, mai durabil și mai inteligent”; în virtutea respectivei legi, guvernul va stabili un centru național de calcul dedicat IA, va intensifica resursele în date și va dezvolta mari modele de limbaj vietnameze.

            Deși o atare lege constituie o etapă normativă majoră, analiștii apreciază că impactul său va depinde de modul în care guvernul va aplica orientările pe care le va emite în aplicarea sa. Legea nu este considerată „un punct final” ci, mai degrabă, unul de plecare decisiv. Experții juridici relevă faptul că ea stabilește răspunderea, controlul uman și gestiunea riscurilor ca principii directoare ale reglementării IA, dar, în cele din urmă, din perspectivă reglementară, important rămâne și ansamblul reglementar aferent, respectiv decretele de aplicare, reglementările sectoriale și practicile de executare.

            În acest sens, la 4 martie a.c., prin decizia guvernamentală nr. 367/QD-TTg s-a aprobat planul de punere în aplicare a Legii privind inteligența artificială. Documentul precizează lucrările, termenele de realizare și responsabilitățile ce revin organismelor implicate în operaționalizarea actului legislativ, în scopul garantării unei aplicări rapide, coerente și eficace. Se definesc, de asemenea, mecanismele de coordonare între ministere, organismele guvernamentale și localitățile vizate în privința aplicării ei la nivel național, întărindu-se totodată sensibilizarea administrațiilor și a populației. Planul prevede șapte grupe de misiuni; începând din 2026, Ministerul Științelor și Tehnologiilor, Vocea Vietnamului, Televiziunea Națională, Agenția de informații, Ministerul Justiției, precum și alte ministere vor organiza activități de comunicare și  formare juridică privind legea și textele sale de aplicare. Se va proceda, totodată, la o examinare a textelor juridice existente în scopul de a evalua compatibilitatea lor cu Legea și în cel de a propune, dacă e necesar, modificări și completări. Ministerul Științelor și Tehnologiilor e însărcinat să elaboreze mai multe texte de aplicare, în special un decret care să detalieze anumite dispoziții ale legii, un altul referitor la Fondul național de dezvoltare a inteligenței artificiale, precum și decizii ale primului ministru referitoare la lista ansamblurilor de date esențiale și ce a sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. Nu în ultimul rând, va fi elaborat un cadru național etic al inteligenței artificiale, care va fi actualizat în permanență, în funcție de evoluțiile tehnologice și reglementare.

            În același context de preocupări, Strategia națională privind IA va face obiectul unei aduceri la zi și al unei evaluări periodice la fiecare trei ani cel puțin. Ministerele, organismele și autoritățile locale vor trebui să integreze obiectivele sale în strategiile și planurile lor de dezvoltare. Ministerul educației și formării va prezenta în 2026 un program național de dezvoltare a resurselor umane în domeniul IA. Se prevede, de asemenea, crearea unui portal electronic de ghișeu unic și o bază națională de date privind sistemele de IA. În fine, planul preconizează crearea unui Fond național de dezvoltare a inteligenței artificiale pentru perioada 2026–2027.

            Toate aceste documente oficiale și împreună vor oferi, din punct de vedere legal, cadrul complex, relevant și adecvat de încadrare juridică a IA, considerată un factor central al dezvoltării în actuala etapă a țării.

3. China: IA în centrul noului model de dezvoltare

Dezvoltarea IA: În cadrul celui de-al 15-lea plan cincinal de dezvoltare, China plasează IA în centrul modelului său de dezvoltare economică,  prin automatizarea accentuată a uzinelor, implementarea progresivă a roboților și nu în ultimul rând, prin crearea unei piețe naționale integrate de date destinată să faciliteze circulația și valorificarea datelor industriale.

            La 5 martie a.c. parlamentul Chinei a adoptat cel de-al 15-lea plan cincinal de dezvoltare a țării pentru perioada 2026–2030, care asimilează și consideră inteligența artificială (IA) ca o infrastructură structurantă a modelului de dezvoltare, asociată unui ansamblu de politici industriale vizând să accelereze percepțiile științifice, să întărească calculul și să generalizeze utilizarea automatizării în aparatul productiv.

            Documentul oficial menționează în textul său IA de peste 50 de ori și cuprinde un plan de acțiune exhaustiv și detaliat în domeniu, vizând integrarea acestei noi tehnologii în cvasitotalitatea sectoarelor economiei și sferelor vieții sociale.

            1. În această perspectivă, inteligența artificială nu mai e abordată precum un strat tehnologic transversal, ci mai ales ca o deschidere spre ansamblul de lanțuri industriale, de la concepția produselor și până la operațiunile de fabricație și de furnizare a lor. Autoritățile evocă, totodată, crearea unei piețe naționale integrate de date destinată să faciliteze circulația și valorificarea datelor industriale. Obiectivul e acela de a constitui un mediu favorabil dezvoltării aplicațiilor de IA pe scară largă. Strategia include, în același timp, dezvoltarea de capacități de calcul de mare amploare, prin intermediul construirii de clustere informatice și de infrastructuri destinate antrenamentului modelelor avansate. Se dorește, de altfel, să se stabilească un cadru global de securitate dedicat IA, vizând încadrarea utilizărilor și protejarea anumitor aplicații considerate sensibile.

            În industrie, aceste orientări ar trebui să se traducă printr-o automatizare accentuată a uzinelor și prin implementarea progresivă a roboților capabili să-și asume sarcini de producție ori de logistică. Se evocă, în mod explicit, posibilitatea de a compensa în parte contracția populației active prin utilizarea de sisteme de automatizare.

            2. Proiecția merge dincolo de declarațiile de intenție generale. Ea prevede în mod concret implementarea de roboți în sectoarele ce se confruntă cu o penurie de mână de lucru, precum și de agenți de IA concepuți pentru a efectua sarcini în mare parte fără supervizare umană. Noi inițiative de creare de date vor fi lansate, iar alocarea de resurse informatice va fi coordonată la nivel național. Planul preconizează a aduce partea de valoare adăugată a economiei digitale la 12,5% din produsul interior brut, construirea unei infrastructuri naționale integrate a pieței de date, desfășurarea IA în ansamblul lanțului de aprovizionare și stabilirea unui sistem de securitate dedicat IA. Deosebit de remarcabil este accentul pus pe comercializarea roboților umanoizi dotați cu inteligență artificială, înregistrându-se un avans în această privință, apreciindu-se că, în plan global, în confruntarea cu SU.A. și chiar dacă se afirmă piețe comparabile, China progresează mai rapid în această fază inițială.

            3. Planul cincinal nu se limitează, desigur, la inteligența artificială. Beijingul anunță avansuri majore și în fuziunea nucleară, prevede dezvoltarea unei rachete grele reutilizabile și înțelege să construiască o rețea de comunicare cuantică integrată între Pământ și spațiu. Construcția de calculatoare cuantice evolutive și un studiu de fezabilitate pentru o stație de cercetare lunară sunt, de asemenea, avute în vedere.

            4. Din această perspectivă, legislația privind inteligența artificială din China, cel de-al 2-lea „imperiu de reglementare” a domeniului după cel american și înaintea celui al UE, se caracterizează printr-o abordare pragmatică, orientată și rapidă, care favorizează reglementări pe sector, mai degrabă decât adoptarea unei legi unice, globale. Ca viziune, Beijingul se pronunță și acționează spre a deveni liderul mondial al IA până în 2030, menținând un control strict asupra conținutului și securității interne. În acest sens, dispozițiile legale specifice privesc IA generativă [(2023–2026), care impun controale asupra conținutului, obligând furnizorii să garanteze că rezultatele nu amenință securitatea națională ori ordinea socială. O nouă reglementare e propusă spre a întări controlul respectiv și a preveni dependențe], conținuturi generate de IA [din 1 septembrie 2025 se impune marcajul explicit (prin etichetare) al oricărui conținut generat de IA publicat on-line pentru a garanta transparența], algoritmii de recomandare [(2022), încadrarea strictă a modului în care algoritmii sugerează conținutul, spre a evita dezinformarea ori comportamentele adictive]. În același timp și în aplicarea unui atare cadru normativ general, au fost edictate norme de securitate și etică, în perspective precum: securitatea datelor și modelelor [din 2025 au fost stabilite noi norme naționale ce încadrează securitatea datelor utilizate pentru antrenarea și reglajul fin (fine-tuning) al modelelor generative], etică (Codul etic al IA din 2021, revăzut, pune accentul pe bunăstarea umană, echitatea și protecția vieții private; excluderea dreptului de autor (jurisprudența chineză tinde să excludă protecția prin drept a autorilor de prompts-uri (solicitări) utilizate pentru a genera conținut prin IA.

            O serie de aspecte ale domeniului IA sunt abordate și reglementate în cadrul legilor aferente digitalului: legea din 2021 privind protecția informațiilor personale, similară cu RGPD european din 2016, care reglementează și utilizarea datelor personale prin IA, sau legea securității datelor din același an care reglează stocarea și transportul datelor, crucială pentru modelele de IA.​                                                                                             
 Prof. univ. dr. Mircea DUȚU