interviu-ai-dreptul
Legal11 iunie, 2021

Impactul concret al noilor tehnologii asupra lumii juridice din România

Interviu cu Adrian Șandru, avocat în Baroul București, precum și expert din partea României ales de mai multe organisme internaționale pentru desfășurarea unor proiecte de cercetare, precum Consiliul Europei sau Eurojust, Mihai Morar, avocat în Baroul București, în cadrul Albu-Legal, cabinet specializat în dreptul penal al afacerilor și Dorel Herinean, avocat în Baroul București, activează exclusiv în domeniul dreptului penal, în special în materia criminalității economice.


 În cea mai mare măsură, consider că cel mai bun ajutor poate veni în ceea ce am putea încadra la organizarea profesiei și a activității, mai exact la activitățile administrative. În plus, activitatea de research ar putea fi de asemenea facilitată de diferite forme de AI, care să ajute la identificarea cât mai precisă a doctrinei sau a jurisprudenței relevante, ceea ce regăsim deja într-o oarecare măsură în soft-urile legislative. 
Dorel Herinean, avocat în Baroul București, în anul 2020 a primit premiul Revistei „Dreptul” pentru publicistică științifică în domeniul dreptului
Wolters Kluwer România: Care este impactul concret al noilor tehnologii asupra lumii juridice din România, din punctul dvs. de vedere?

Adrian Șandru:
Consider că încă nu se resimte în mod semnificativ un impact al noilor tehnologii asupra profesiilor juridice din România și nici asupra activității de zi cu zi a profesioniștilor. Cu toate acestea, dacă aș privi retrospectiv nu aș putea să nu observ cum s-a schimbat activitatea mea zilnică ca avocat specializat în white-collar crimes. În primul rând, acum este mult mai facilă procesarea și accesarea unui număr mult mai mare de documente. De regulă, ca avocat în dosare economico-financiare foarte mari ca volum trebuie să accesezi și să procesezi un volum imens de documente.

Fie că vorbim de documente interne sau piesele unui dosar mare de urmărire penală, toate acestea pot fi stocate acum pe un cloud sau server securizat și accesate în siguranța de pe telefonul mobil, tabletă sau laptop de oriunde. Din păcate, lipsa digitalizării autorităților, fie că vorbim de parchete, instanțe sau alte autorități publice, descurajează adoptarea noilor tehnologii de către profesioniștii din lumea juridică. Comunicarea internă între echipele de avocați sau avocat și client se bazează tot mai mult pe noile tehnologii, pe când interacțiunea cu autoritățile este îngreunată din cauza unei lipse a digitalizării. Știu că acestea nu sunt noi tehnologii în acest moment, însă pentru a putea vorbi despre noi tehnologi este esențial ca în prealabil să vorbim de digitalizare ca pilon al dezvoltării noilor tehnologii.

Mihai Morar: Aici am putea vorbi despre o serie de modificări aduse în ultimul timp în practica instanțelor și parchetelor din România, precum utilizarea dosarului electronic sau corespondența purtată prin email. Sigur, ele nu sunt noi tehnologii raportat la anul 2021, dar se pare că pandemia a dus totuși la acceptarea și utilizarea lor pe scară largă. Tehnologia simplifică și înlesnește de cele mai multe ori munca celor implicați în actul de justiție, inclusiv munca avocaților. Cu toate acestea, uneori impunerea anumitor modalități de acțiune (precum programarea prin email sau prin intermediul programelor puse la dispoziție de diferite instanțe pentru înregistrarea de cereri, studiul dosarelor, etc.) crează și o oarecare ordine ce poate fi considerată inclusiv contra-producitivă. Dacă până acum exista posibilitatea studiului unui dosar de pe o zi pe alta, acum aceste activități trebuie programate cu mult înainte. Evident, aceste aspecte nu sunt complet legate de tehnologie ci de modalitatea în care noi înțelegem să ne folosim de aceasta.

Dorel Herinean:
Ca să citez o celebră melodie, când ne referim la un impact semnificativ al noilor tehnologii în justiție cred că putem spune că „the best is yet to come”. De altfel, tehnologiile care sunt noi în sistemul de justiție sunt departe de a avea un caracter de noutate în societate în general, deci am putea purta o discuție și despre ceea ce poate fi definit ca tehnologie nouă în lumea juridică. Să nu uităm totuși că până nu cu mult timp în urmă, singura modalitate în care puteam trimite documente către instanțe în afara orelor de lucru, pentru a se considera a fi fost depuse în ziua respectivă, era prin intermediul Poștei Române, nefiind acceptate comunicările prin email sau fax care să ateste data expedierii.

Pandemia a avut în mod cert un rol catalizator cu privire la unele schimbări în administrarea justiției și sper să se continue tendința îmbunătățirilor. Ar fi regretabilă o restabilire a situației anterioare din toate punctele de vedere, inclusiv a tehnologiilor și a bunelor practici dezvoltate în organizarea justiției, odată cu relaxarea restricțiilor impuse de pandemie.

WKR: Până acum, în carieră sau în viața personală, v-ați întâlnit cu aplicații sau softuri care folosesc Inteligența Artificială? Ați fost mulțumită de rezultate?

A.Ș.:
În viața personală mă întâlnesc tot mai des cu acestea, însă în activitatea de avocat aceste softuri pot spune că sunt în mare parte absente, deși sunt extrem de necesare. Empatia fiind o deprindere profesională pentru mine, mereu încercând să gândesc sau să înțeleg și poziție celui cu care interacționez, pot spune că atunci când folosesc un soft care folosește AI și acel soft încă nu este foarte precis, mă gândesc mereu că aceste tehnologii sunt la început și cu timpul se pot dezvolta și să fie tot mai utile. Așa cum computerele nu erau cele mai utile instrumente prin anii 1990 și acum au devenit indispensabile oricărei persoane, indiferent că vorbim de viața privată sau profesională, la fel cred că softurile care folosesc AI au capacitatea să devină un sprijin tot mai mare pentru noi și poate peste câțiva ani o sa vorbim despre dependența față de ele. Raportat la necesitatea lor în activitatea unui avocat specializat în white-collar crimes, cred că ele pot sprijini avocatul să studieze și să identifice punctele nevralgice ale unui dosar penal, chiar dacă acel dosar ar fi compus sute sau mii de volume a câte două sau trei sute de file de documente. Și chiar dacă și în acest moment avocații studiază temeinic dosarele și reușesc să formuleze apărări, consider că timpul necesar studierii efective a unui dosar pentru a formula cea mai bună strategie ar putea scădea considerabil. Pot să vă spun că într-un proces penal timpul de reacție este esențial, câteodată și cea mai bună strategie de apărare, dacă este aplicată prea târziu, nu ar mai avea niciun efect benefic pentru situația clientului.

M.MO: Cred că putem avea încă o discuție sau chiar o dezbatere reală despre ce înseamnă inteligență artificială. Cea mai simplă formă (sau una dintrele cele mai simple) este reprezentată de o tehnologie de tipul machine learning. Or, din punctul acestea de vedere, cel puțin în viața personală cu toții cred că utilizăm aplicații, unele chiar built in, ale telefonului precum tastatura care pare pe zi ce trece că te cunoaște tot mai bine și îți anticipează nevoile. Nu pot spune că la nivel juridic m-am întâlnit încă cu softuri care folosesc Inteligența Artificială deși sunt foarte curios raportat la potența unor astfel de tehnologii. Mi-ar plăcea de exemplu o tastatură care să îmi anticipeze nevoie și atunci când redactez documente juridice. Sau un fel de HAL 9000 care să nu mă lase sa scriu cu greșeli (chiar și de drept, nu numai ortografice).

D.H.: Aplicațiile și softurile care folosesc Inteligența Artificială cred că reprezintă regula în zilele noastre, în sensul în care sunt convins că AI e folosită de mai multe dintre aplicațiile pe care le utilizăm pe telefon sau laptop decât vrem sau ne place să credem. În viața personală consider astfel că este inevitabilă utilizarea acestora. În activitatea profesională, opțiunile pentru a utiliza astfel de aplicații sunt limitate și variază foarte mult în funcție de tipul de avocatură practicat și de domeniul în care activezi. Pentru un avocat care activează exclusiv în domeniul dreptului penal, cu predilecție în dreptul penal al afacerilor și a criminalității economice, nu am identificat în prezent o aplicație care să îmi ofere un real beneficiu în utilizarea ei, dar și o garanție 100% de securitate a informațiilor sensibile deținute pentru clienți.

WKR: Care sunt activităţile zilnice ale dvs., ca avocat, unde consideraţi că puteţi fi susţinută de Inteligența Artificială?
A.Ș.: Eu cred că Inteligența Artificială ar putea și ar trebui să joace un rol esențial nu în mod necesar în eliminarea unor sarcini zilnice ale unui avocat, ci mai degrabă să scadă semnificativ timpul necesar pe care avocatul îl alocă anumitor activități cronofage, putând să se concentreze mult mai mult pe elementele ce implică inovare și creativitate în asistența și apărarea clienților. Spre exemplu, așa cum am menționat deja, consider că un soft AI ar putea ajuta mult un avocat să consulte dosare penale mamut cu zeci de mii de file, însă nu cred ca softul ar putea să consulte dosarul pentru avocat. Eu acord o importanță majoră analizării fiecărui detaliu din dosar, ce ar putea să facă diferența între o soluție favorabilă sau potrivnică clientului. Un soft ar putea organiza un dosar penal așa încât consultarea lui să fie mult mai facilă. Ulterior, în funcție de alegerea unei strategii împreună cu clientul, un soft AI ar putea să documenteze doctrinar și jurisprudențial strategia aleasă.

Mai mult, activitatea de a citi mereu ultimele știri, articole de specialitate sau hotărâri ale instanțelor a intrat în reflexul meu cotidian din fiecare dimineață atunci când îmi beau cafeaua, dar cred că un soft AI ar putea identifica și procesa mii de știri și cărți/articole de specialitate la nivel global care ar fi de utile pentru formularea unor apărări în procesele penale. Odată cu operaționalizarea primului parchet la nivel unional, Parchetul European, avocații se văd obligați să studieze pe lângă legislația internă și unională și legislația altor state, ceea ce implică nevoia de a procesa într-un timp scurt un număr imens de informații. Aici cred că ar putea interveni Inteligența Artificială și să ajute avocați. De exemplu, chiar în acest moment lucrez, alături de mai mulți avocați specializați în white-collar crimes din Uniunea Europeană, alături de care am format un working group în cadrul European Criminal Bar Association (ECBA), la redactarea unui Handbook cu privire la anumite aspecte punctuale din procedura penală a statelor membre UE, care să reprezinte un ghid util pentru avocații implicați în activitatea Parchetului European. Cred ca toată munca depusă de mine și colegii mei ar fi putut să fie asistată sau chiar înlocuită de un soft cu Inteligență Artificială.

M.MO: Cred că răspunsul aici este că Inteligența Artificială are abilitatea de a îmbunătății oricare din activitățile zilnice ale unui avocat. Cu toate acestea, apreciez că ar trebui să acordăm un accent sporit și o încurajare inclusiv așa ziselor „noi tehnologii”, care, deși lipsite de această inteligență, tot ne pot îmbunătății viața profesională în mod substanțial. De mult visez la un software care să îmi extragă exact ce am eu nevoie după o primă citire a unui dosar penal. Acum că numărul de investigații transfrontaliere va fi în creștere odată cu operaționalizarea Parchetului European, cred că avocații s-ar putea bucura și mai mult de ajutorul unor astfel de tehnologii (inclusiv prin crearea unor module de identificare a legislației străine relevante). Similar, un software care să simplifice mult partea de research, ce ocupă o mare parte din munca unui avocat, este necesar.

D.H.: În cea mai mare măsură, consider că cel mai bun ajutor poate veni în ceea ce am putea încadra la organizarea profesiei și a activității, mai exact la activitățile administrative. În plus, activitatea de research ar putea fi de asemenea facilitată de diferite forme de AI, care să ajute la identificarea cât mai precisă a doctrinei sau a jurisprudenței relevante, ceea ce regăsim deja într-o oarecare măsură în soft-urile legislative.

Într-adevăr, o altă dezvoltare importantă, mai ales odată cu operaționalizarea EPPO, ar putea fi crearea unor soft-uri legislative integrate la nivel european și nu numai, unde să se regăsească diferențele și corespondențele dintre legislațiile statelor, program care ar ajuta enorm inclusiv în activitatea de cercetare comparativă a diferitelor sisteme de drept, fiind un instrument util atât practicienilor, cât și doctrinei.
Acord o importanță majoră analizării fiecărui detaliu din dosar, ce ar putea să facă diferența între o soluție favorabilă sau potrivnică clientului. Un soft ar putea organiza un dosar penal așa încât consultarea lui să fie mult mai facilă. Ulterior, în funcție de alegerea unei strategii împreună cu clientul, un soft AI ar putea să documenteze doctrinar și jurisprudențial strategia aleasă.
Adrian Șandru, avocat în Baroul București, în anul 2019, Adrian Șandru a primit premiul Rising Star in White Collar Crimes Matters din partea Revistei Române de Drept Penal al Afacerilor

WKR: Cât de deschisă consideraţi că este avocatura din România în a urma tendințele tehnologice de la nivel global? Ce funcții/servicii rămân proprii avocatului și ce îi putem rezerva Inteligenței Artificiale?

A.Ș.:
Eu cred că avocatura este foarte deschisă în a urma trendurile tehnologice globale, însă piața avocaturii depinde în principal de două aspecte. În primul rând, avocatura de business este accesorie mediului de afaceri și dezvoltarea tehnologiei în mediul de afaceri cu siguranța va avea implicații majore și asupra profesiei de avocat. În al doilea rând, avocații în mod particular cei specializați în drept penal sau litigii, depind foarte mult de relaționarea cu aparatul de stat (instituții, parchete și instanțe). Atât timp cât aparatul de stat nu folosește noile tehnologii, este foarte dificil pentru avocați să urmeze tendințele de dezvoltare de la nivel global.

În ceea ce privește a doua întrebare, ca avocat specializat în penal și cooperare judiciară pot răsufla ușurat 😊. Spun asta întrucât am citit mai multe cărți și am urmărit câteva conferințe organizate în ultima vreme cu privire la digitalizarea justiției și impactul noilor tehnologii. Aproape toți specialiștii se feresc să abordeze sfera dreptului penal. Chiar și celebrul autor Susskind, în introducerea cărților sale cu privire la digitalizarea avocaturii sau în debutul intervențiilor sale la anumite evenimente, spune că nu se referă la aria dreptului penal când vorbește de AI și digitalizare. Declară asta întrucât realizează că asistența juridică în această arie este mult mai personală și depinde de atribute umane și de aspecte psihologice, care nu cred ca vor putea fi înlocuite niciodată de un soft AI. Dacă un soft ar putea și ar trebui să soluționeze un litigiu civil cu valoare redusă, nu cred ca o persoană acuzată de o infracțiune ar merge in fața procurorului asistat de un soft AI. Cu toate acestea, cred că tehnologia ne poate ajuta să câștigăm timp, timpul fiind cea mai fragilă resursă (așa cum spunea o persoană dragă mie). Tot acest timp câștigat ar urma să fie folosit în identificarea unor apărări inovatoare în beneficiul clienților.

M.MO: Cred că răspunsul depinde de cât de mult este forțată piața avocaturii din România de tendințele tehnologice de la nivel global să nu mai acționeze într-o oarecare ignoranță. Sunt convins că cei care vor încerca să implementeze tehnologia în viața de zi cu zi a unui avocat vor fi mai competitivi pe termen lung, chiar dacă acapararea unor noi deprinderi îi poate pune inclusiv pe avocați într-o poziție mai puțin confortabilă.

Din perspectiva a ce rămâne avocatului și unde ne bazăm pe tehnologie, cred că întrebarea esențială care se pune este dacă suntem dispuși să lăsăm Inteligența Artificială să aleagă pentru noi. E destul de clar că pe termen lung munca de research a unui avocat se va muta către un software de Inteligență Artificială. Este greu de crezut că putem compara cu capacitatea de procesare a unei mașini. Pe de altă parte, interacțiune inter-umană (avocat – client, avocat – judecator, avocat – procuror) va rămâne aproape în exclusivitate apanajul oamenilor. Cu privire la înzestrarea deciziilor către noile tehnologii, îmi aduc aminte despre o discuție referitoare la utilizarea unor programe într-o procedură de „sentencing” (i.e. stabilirea unei pedepse penale potrivite pentru o persoană condamnată). Aici se puncta de exemplu că judecătorii pot suferi de anunite prejudecăți iraționale și pot fi influențați inclusiv de cât timp a trecut de când au luat ultima masă. Sigur, un sistem de Inteligență Artificială poate prelua din aceste prejudecăți ale oamenilor și atunci rămânem pe loc cu progresul, cel puțin din această perspectivă.

D.H.: În activitatea mea de avocat care acționează exclusiv în domeniul dreptului penal, consider că este primordial contactul direct cu clientul, cu instanța și cu unitățile de parchet și poliție, motiv pentru care nu cred că AI ar putea și ar trebui să joace un rol important în aceste activități.

Deși nu are legătură directă cu inteligența artificială, primul gând îmi fuge la posibilitatea organizării unor ședințe de judecată prin videoconferință. În mod evident, există avantaje într-o astfel de procedură, cum ar fi posibilitatea participării la ședințe de judecată aflate pe rolul unor instanțe diferite, poate chiar din colțuri opuse ale țării, în aceeași zi, la o diferență de câteva minute sau evitarea timpilor de așteptare a preluării cauzei pe holurile sau pe băncile instanței (timp care în ultima perioadă s-a redus considerabil, din fericire). De altfel, declarațiile persoanelor implicate, dezbaterile și discuțiile din timpul procesului ar putea fi înregistrate și consemnate direct în încheiere de un soft AI, aspect care însă cred că ar fi dezirabil și realizabil și în cazul ședințelor de judecată tradiționale.

Totuși, dezavantajele nu pot fi ignorate. O trecere totală a activității în mediul online ar afecta în primul rând oficialitatea care trebuie să caracterizeze procesul penal. Apoi, s-a constatat la nivel mondial că în urma acestei perioade în care marea majoritate a activităților sunt în mediul online, posibilitatea de concentrare și de direcționare a atenției în astfel de situații a scăzut considerabil. Cred astfel că, din organizarea prin videoconferință a unei ședințe de judecată (nota bene: mă refer aici la o ședință la care toate persoanele implicate – judecător, procuror, avocat, grefier, inculpat, martor, etc. – participă prin videoconferință, nu la cele în care doar persoanele private de libertate sunt prin videoconferință) nu ar avea de câștigat niciuna dintre persoanele implicate în actul de justiție, iar pierderea cea mai mare s-ar resimți în rândul inculpaților și a persoanelor vătămate, întrucât consider că actul de justiție în ansamblul său ar avea de suferit. Cu toate acestea, pentru a încheia într-o notă optimistă, cred că ședințele de judecată online s-ar putea dovedi utile în cazul termenelor de judecată în care ar urma să se dispună o amânare a cauzei sau alte activități pur formale, care nu necesită discuții sau dezbateri.

WKR: Care ar fi abilitățile-cheie pe care consideraţi că ar trebui să le dobândească avocații pentru a ține pasul cu tehnologia? Cum vă imaginaţi că va arăta o zi din viața unui avocat peste 20 de ani?

A.Ș.: Cred că răspunsul la această întrebare nu este unul foarte complicat. Avocații pentru a oferi cea mai bună apărare unui client, trebuie să aibă anumite abilități comune cu o persoană care dorește să țină pasul cu tehnologia. Spre exemplu, capacitatea de adaptabilitate, deschiderea pentru a învăța mereu lucruri noi (fuga de autosuficiență) și curiozitatea pentru a explora și încerca tehnologii noi sau strategii de apărare, cred eu că sunt esențiale pentru orice avocat. Toate acestea transformă avocatul dintr-un simplu specialist într-un partener și un sprijin real pentru clientul său, indiferent de evoluția societății. Nu pot să îmi imaginez cu exactitate cum va arăta viața unui avocat peste 20 ani, însă cred ca peste foarte puțin timp, globalizarea fenomenului infracțional și răspunsul autorităților vor produce o schimbare de paradigmă în procesul penal. De exemplu, un avocat penalist ar reprezenta un client care se află în Spania în proceduri din România și ar fi ceva banal pentru el să se deplaseze la Luxembourg la sediul Curții de Justiție pentru soluționarea unei cereri obișnuite într-un dosar penal instrumentat de Parchetul European. Cred că granițele teritoriale și lingvistice se vor dilua foarte mult și raportat la procesele penale, acestea vor căpăta un pronunțat caracter transnațional.

M.MO: Cred că prima abilitate cheie este tocmai dorința de a ține pas cu tehnologia. Nu trebuie să vedem tehnologia ca un inamic ci ca o unealtă ce ajută avocatul să își maximizeze resursele și inclusiv timpul. Avocatura este totuși o profesie complexă care nu poate fi înlocuită peste noapte, deoarece implică și un set multiplu de abilități. Important este ca avocatul să acționeze pentru a-și maximiza aceste abilități cu ajutorul tehnologiei și să nu fie surpins când anumiți colegi dau rezultate mai bune pentru că utilizează tehnologia la maximul ei potențial.

Îmi aduc aminte că am urmărit anul trecut un documentar fabulos despre AlphaGo, un program de inteligență artificială creat de cei de la Google pentru a juca un joc antic denumit GO. Și nu numai că inteligența artificială a permis învățarea jocului, dar a permis și dobândirea unor abilități neîntâlnite până atunci. De altfel, AlphaGo s-a impus detașat și în fața celui mai mare maestru de Go, Lee Sedol, care observa uimit cât de neputincios este în fața acestei mașini. Sper doar că nu vom ajunge și noi avocații să fim la fel de uimiți.

D.H.: În ceea ce mă privește, consider că o trăsătură esențială a avocatului ar putea să fie curiozitatea, iar aceasta să se manifeste atât în ceea ce privește legislația, doctrina, jurisprudența, cât mai ales în cazul problemelor clientului și a posibilelor soluții pentru acestea. Evident, curiozitatea nu poate funcționa singură, un ajutor esențial fiindu-i oferit de către empatie, capacitatea de sintez și atenție. În acest sens, o persoană curioasă din fire va dori mereu să fie în ritm cu tehnologia și cu noile dezvoltări care o pot ajuta în demersurile sale.

Legat de a doua întrebare, cred că răspunsul este diferit în funcție de fiecare avocat care și-ar expune experiența proprie, chiar dacă întrebarea ar fi cum arată astăzi o astfel de zi. A fortiori, date fiind schimbările rapide care se petrec, îmi este imposibil să ofer un răspuns generic și să anticipez ce va fi peste 20 de ani.

Ar trebui să ne temem de A.I.? Vor fi avocații ajutați sau înlocuiți de roboți? Cum v-aţi raporta la un judecător-robot?

A.Ș.: Eu cred că nu ar trebuie să ne temem nici de tehnologie, nici de multe alte lucruri, însă trebuie să nu tratăm superficial acest subiect și să avem mereu în minte balanța beneficii vs. dezavantaje pe termen scurt, mediu și lung. Când spun asta, mă refer atât la impactul economic, de business, cât și cel social și mai ales respectarea drepturilor fundamentale. Doar având mereu în vedere respectarea drepturilor fundamentale s-ar putea genera și utiliza tehnologii care să aducă mai multe beneficii pentru societate pe termen lung. Cred că un judecător-robot ar fi dăunător unui proces penal în care factorul uman este esențial, însă raportat la predictibilitate, mi-aș face foarte bine temele înainte să îi prezint argumentele despre care aș ști că l-ar determina să dea soluția favorabilă clientului meu. Pot spune că practica m-a învățat că este esențial să te adaptezi și să te prezinți în fața fiecărui judecător în modalitatea prin care știi că îl poți convinge să ofere soluții favorabile clientului tău.

M.MO: Depinde din ce perspectivă. Am observat că la nivelul comunității științifice există o dezbatere destul de mare despre modul natural în care alegem să dezvoltăm Inteligența Artificală în comparație cu necesitatea adoptării anumitor guidelines pentru dezvoltarea și utilizarea acesteia. De exemplu, Max Tegmark vorbește destul de apăsat despre nevoia unor reguli clare în cea mai bună și explicativă lucrare pe care am citit-o până acum despre Inteligența Artificială, denumită Life 3.0. Cred că și în domeniul legal avem nevoie despre o astfel de discuție.

Raportat la posibilitatea înlocuirii avocaților cu roboții, cred că multe (nicidecum toate) dintre task-urile actuale îndeplinite de avocații de consultanță de exemplu ar avea abilitatea să fie „digitalizate”. Richard Susskind vorbește în cartea sa, Tomorrow's Lawyers: An Introduction to Your Future, despre modificare esențială a profesiei în anii ce vor urma și despre cum avocatul va fi forțat să adopte soluții punctuale, extrem de specifice pentru nevoile clienților. Sau mai degrabă că, doar în aceste cazuri, unde astfel de soluții sunt căutate, avocatura va continua prin oameni. În alte situații, de exemple pentru înregistrarea unei firme, nu văd de ce oamenii ar trebui să se îndrepte către un avocat în câțiva ani de acum.

Raportat la situația unui judecător-robot, chiar am urmărit în ultimul timp o discuție foarte interesată readusă la suprafață de un articol recent din The Newyorker intitulat The Limits of Political Debate și care are în vedere o tehnologie înzestrată cu Inteligență Artificială ce are abilitatea de a dezbate orice temă posibilă, denumită Project Debater. Deși în înfruntarea dintre Harish Natarajan („the man”) și Project Debater („the machine”), publicul a considerat în proporție covârșitoare că dezbaterea a fost câștigată de the man, articolul semnat de Benjamin Wallace-Wells explică într-o manieră convingătoare de ce Project Debater a câștigat dezbaterea (are legătură cu clasicul facts vs. emotions). Când judecătorul și cele luate în considerare de aceasta se schimbă, și avocatul trebuie să se schimbe.

D.H.:
Nu, nu consider că ar trebui să ne temem de AI, nici din punct de vedere al integrității noastre ca specie și nici în ceea ce privește componenta profesională. După cum am mai spus, nu cred că putem vorbi despre „avocați” ca o entitate unică, întrucât activitatea fiecăruia variază extrem de mult. Da, este posibil ca o parte a activităților efectuate de unii avocați să fie înlocuită de roboți, dar cred că, în viitorul previzibil cel puțin, o proporție semnificativă a activităților avocațiale vor rămâne exclusiv de competența ființelor umane.
Legat de perspectiva unor judecători-roboți, poate aici aș vorbi de o temere în ceea ce mă privește. Actul de justiție, chiar dacă nu se realizează în echitate, ci pe baza principiului legalității, trebuie să aibă întotdeauna o componentă umană. Justiția e oarbă, dar (vreau să cred că) are suflet, în limitele prevăzute de lege. Cred însă că judecătorii ar putea beneficia de suportul unor roboți, care să îi degreveze de o parte a activităților mecanice pe care le realizează și care să le permită să se concentreze mai mult pe problemele de drept care le sunt deduse judecății.

Din perspectiva a ce rămâne avocatului și unde ne bazăm pe tehnologie, cred că întrebarea esențială care se pune este dacă suntem dispuși să lăsăm Inteligența Artificială să aleagă pentru noi. E destul de clar că pe termen lung munca de research a unui avocat se va muta către un software de Inteligență Artificială. 
Mihai Morar, avocat în Baroul București, domeniile sale de expertiză includ evaziune fiscală, criminalitate organizată, corupție și infracțiuni din sfera afacerilor, asistarea clienților în sectoare precum energie, IT și servicii financiare

Viitorul analizei jurisprudențiale

Descoperă superputerea Inteligenței Artificiale

Sintact Analytics extrage date relevante din peste 14.000.000 de hotărâri judecătorești și 26.000.000 de dosare, pentru obținerea de statistici aprofundate.

Soluția expert utilizează una dintre cele mai avansate tehnologii de inteligenţă artificială (AI), pentru a genera instrumente de predicţie în domeniul juridic: informaţii analizate prin sisteme cognitive, organizate statistic, despre soluţiile posibile ale instanţelor de judecată în cauzele asemănătoare cu speţa ta.

Noutatea din Sintact Analytics o reprezintă rezumarea tuturor dispozitivelor prezente în cele peste 14 milioane de hotărâri judecătorești definitive din aplicație.

Soluții expert

Sintact Analytics

Ai strategia câștigătoare
la un click distanță

Informații pe larg